DISCONTENT - Definiția din dicționar
Traducere: română
Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.
Dis`con*tent" (dĭs`kŏn*tĕnt"), a. Not content; discontented; dissatisfied.  
[
Passion seemed to be much 
 
[
Dis`con*tent", v. t. 
[
Dis`con*tent", n. 1. Want of content; uneasiness and inquietude of mind; dissatisfaction; disquiet.
[
Now is the winter of our 
 
Made glorious summer by this sun of York.
[
The rapacity of his father's administration had excited such universal 
 
[
2. A discontented person; a malcontent. [R.]
[
Thus was the Scotch nation full of 
 
[
 
