Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru AVEȚI SĂ

 Rezultatele 981 - 990 din aproximativ 2615 pentru AVEȚI SĂ.

Ion Luca Caragiale - Manifestul "moftului român"

... vă vârâți dumneavoastră cu copilele și copiii, vă trăiască! le sărutați cununiile! vă feriți numai nu vă calce caii, ori cavalerii nu facă cu ochiul la copile, în loc vă facă dumneavoastră. Când ăți pleca de-acasă, mâncați și beți bine ca vă poată ține toată ziua, fiindcă alaiul are se spargă după miezul nopții, și poate nu se întâmplă găsiți un rahagiu. Or fie muzici, luminație, masalale, foc de artifiții și alte câte și mai câte; ce-a fost la 24 ianuarie are rămâie moft pe lângă ce-o fie atunci! vă feriți la luminație jupurile nu vi le calce mitocanii pe coadă! nu vă ia foc capelele, de la vreo masala, ori vă cază în cap bețile aprinse de la artifiții! nu vă pierdeți de copii pân înghesuială! Daca v-o ciupi cineva prin lume, dați-i cu pardon, și daca vreun monșer galant v-o ... capul bulegardului din Dealul Spirii și din Izvor până în Precupeții Noi și Tirchilești, unde vine de trece traivanul ăl albastru. Ce fel de paradă fie aia fără concursul dv.? Toate

 

Vasile Alecsandri - Hora (Alecsandri)

... Hora (Alecsandri) Hora de Vasile Alecsandri Iată! hora se pornește Sub stejar, la rădăcină. Iată! hora se-nvârtește... Vină, puico, vină. Lângă mine vin, drăguță, te pot strânge de mână Ca ieri seara, la fântână; Mario, Măriuță! Duh-de-Spaimă! Piei-Nălucă![2] Sună bine-n cobză, sună, nu-ți fac spetele strună Și chica măciucă. Tu, fes-Roș cu giubea lungă! Din arcuș trage mai tare, Căci în gard am un par ... de rușine, Căci gurița ce-mi zâmbește Vâră dracu-n mine. Mi-am pus flori la pălărie, Mi-am pus flori, mi-am pus mărgele, se uite cu mândrie Puicuța la ele. Am cămașă cu altiță, Tot de fir și de mătasă, Am pe spate-o durduliță... De nime nu ... pasă! Nici de vornic, nici de dracul, Nici de vrajă ciocoiască, Nici de turc, nici de cazacul... Țara trăiască! Bateți toți într-o lovire vuiască-n fund pământul; Lumea-ntreagă se mire, Și Dumnezeu sfântul! Sunt sătul de biruri grele Și de plug, și de lopată, De ciocoi, de zapciele Și de sapă lată. Astăzi ... Hora este chiar jocul cel vechi al romanilor și care era cunoscut sub numele de chorus. În timpul horei este obicei ca unul din dănțuitori

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VI

... află mulțumit. De cugete deșerte ce tulbură pre mulți Ferit în toată vremea, pășește cu pas sigur Pe calea faptei bune pân-la sfârșitul vieții. șed într-o căsuță la moșioara mea, Din care -mi pot scoate tot ce îmi trebuiește, aib-o masă bună, prielnice zăbăvi; Ca un cinstit prieten cu mine potrivit depărtez urâtul în prisoselnici ceasuri; -mi pot petrece vremea, departe de-orice zgomot, Cu grecii și latinii din timpurile vechi; cercetez efectul lucrărilor; -nvăț A ști și a cunoaște din pildele străine, Ce au urât în ele și ce au de plăcut, În traiul ... nsemnată. Atunce datoria te duce sau pe câmp fii rănit în lupte, stai cu pieptu-n foc; Sau cu o pană-n mână suferi a șicanei Necaze zgomotoase; dorind cu îngrijire nu cumva scapi ceasul de slujbă hotărât, De-a purure cu frică sentințele -nchei, nu jignești prin ele vreo persoană mare. Ori stând pe lângă curte din ziuă pân-în seară, ...

 

Vasile Alecsandri - Doncilă

... și-o juncă grasă, Iar pe noaptea fiecare Cere câte-o fată mare! ,,Hei, Ancuțo, draga mea, Facă Dumnezeu ce-a vrea! Tu n-ai nici o păsare. Fierbe lapte-ntr-o căldare De-mi gătește-o scăldătoare Și mă freacă-ntr-un noroc Cu floare de busuioc ... gura mare: ,,Rămâi, soro, sănătoasă Ca o viorea frumoasă Într-un păhărel pe masă! Și tu, Șoime, ce nechezi Și de boala mea nu crezi, te văd cum te repezi, Când în mine mă gândesc răpun cap tătăresc!" Șoimul vesel necheza, Zborul iute-și repezea, Iepurește, ogărește, [3] Păsărește, fulgerește, Și-ntr-o clipă ajungea La cortul lui Crâm Hogea ... 6] ,,Ah! amar, amar Doncilă! N-am cerut așa copilă. Du-te cu dânsa-napoi, Că eu plec azi de la voi." ,,Ba nu! vreau te cunun, C-am jurat fiu azi nun." Pala-n aer fulgera Capul mârzăcesc zbura! Apoi Donciul se-ntorcea, Anicuței de zicea: ,,Bietul om! noroc nu are; I-am dus ... etc. și pretinde pe fiecare noapte câte o fată mare. În balada lui Român Grue Grozovanu, am văzut ca el intrase în Bugeac pentru ca ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Sultănica

... orbește. Mușcelele dorm sub zăpadă de trei palme. Pădurile, în depărtare, cu tulpini fumurii, par cercelate cu flori de zarzări și de corcoduși. Vuiet surd încovoaie pe după dealuri și pierde în văi adânci. Cerul e ca leșia. Cârduri de corbi, prididite de vânt, croncăie, căutând spre păduri. Viscolul întețește. Vârtejele trec dintr-un colnic într-altul. Și amurgul sărei se întinde ca un zăbranic sur. Râul Doamnei, umflat, curge repede, cu un vâjâit ... oprea răsuflarea. Apoi, făcând mâinele căldărușe, le umplea cu apă rece ca gheața și limpede ca diamantul, pe care ș-o arunca în obraji. Da' te ferească Cel-de-sus de gura satului și de pizma celor vinovați și răi! N-avea scoață capul în lume Sultănica, ea, care, de bună ce era, ș-ar fi dat și dumicatul din gură, că începeau șușuitul și ponoasele. Câte ... om sărac și cu nasul în sus... Știe Dumnezeu ce face! Și flăcăii, mai toți, o luaseră în nume de rău. Nu, că de ce fie așa de mută? De ce

 

George Coșbuc - Izvor de apă vie

... preabătul grădinii lui Sânger-Crai de-atunci La pază n-a stat nimeni, dar servi au stat la pază Prin tot cuprinsul țării, prinză și vază Feciori vorbind cu fete; cum basmele ne spun Nici nu știa ce face Crai-Sânger de nebun! Și, cât a fost crăimea ... mari o vale, Veni pe gând beie din lacrimile sale, Și-a zis cu gemet aspru: Vai, Doamne, văd că-i scris, mor cum nu mai moare alt om! Căci arse mi-s De largi văpăi plămânii și buzele-mi albastre! fiu de-acuma hrană pădurilor sihastre Și vremurilor grele! n-am eu nici sălaș, Nici preoți; numai lupii, de sângiuri pătimași, -mi sfârtece cadavrul, și corbii duși de vânturi -mpartă-a mele oase pe-o mie de pământuri! Oh, Doamne! Tu ești mare, ești bun și-ndurător, Oh, nu mă lăsa-n ... său, Ci numai pentru fată simțea mustrare dânsul, Dar nu plângea, că-n viață el n-a știut ce-i plânsul. Și, ca ...

 

George Coșbuc - Anacreontică

... renume, Nimic nu-nvidiez pe lume Și-a fi gelos defel nu pot. A mele griji și tăinuiri Sunt toate numai port salbe Și -mi dedic pletelor albe Ghirlandele de trandafiri. De alte griji alți oameni știu; Eu numai pentru azi port grijă, Căci timpul e cu braț de ... A râs de milă plină Ce bună-i dânsa totuși! Și ca nu cred doară Că nu-i sunt drag, stă gata Răspuns -mi deie fata, Dar cum? Ea nu ști scrie Ce bună-i dânsa totuși! Văzându-mă-n uscioara, Ea însăși deci se fură De-acasă ... Venus! Apără-ți poetul, Căci de-l lași se-neacă bietul Pe uscat! VI Câți picuri de rouă pe frunze sclipesc, Atâtea pahare de vin golesc! Și cânturi atâtea cânt eu cu drag, Câți muguri în vară pe codru de fag. Și câte steluțe pe cerul azur, Atâtea săruturi de fete fur. Și câți sunt aceia pe care-i iubesc, Eu numai atâtea clipeli trăiesc! VII Mi-a zis mama Mi-a zis mama, dragă fată, Că-i păcat a săruta Nu te ...

 

Ion Luca Caragiale - Varietăți literare. Canard-rățoi

... — ci bine dezvoltate ca corp) și le închise într-un țarc pe toate la un loc. Acolo le dete hrană din destul, așa încât nu poată birui niciodată mâncarea. Când văzu el că rațele sunt cât se poate mai îndopate, le tăie deodată tainul și le lăsă vreo câteva ... de astăzi, arta creșterii vitelor? Se fac expoziții speciale de vitele cele mai bune de mâncare și se dă premiuri acelor oameni cari au izbutit facă dobitoacelor o viață cât mai bună de sacrificat lăcomiei omului. Oamenii sunt niște fiare cari, cu o adâncă perfidie, cultivă victimele lor. Pentru o ... obține ficatul gras? Iei o gâscă; o pui așa de legată și într-o cutie așa de strâmtă, încât cu picioarele, cu aripele, cu trupul nu poată face absolut nici o mișcare. Îi dai apoi o hrană anumită. Pe de o parte țintuirea pe loc, pe de altă parte hrana ... gras, foarte pufos și cu un gust foarte delicat. Și limbile de privighetori, de care vorbesc clasicii!... Câte jertfe pentru un blid de mâncare!... Dar lăsăm la o parte aceste reflexiuni — care sunt foarte învechite, și care nu ne-ar corija niciodată de iubirea pentru ficatul gras și pentru ...

 

Costache Negri - Cîntic haiducesc

... Negri - Cîntic haiducesc Cîntic haiducesc de Costache Negri Informații despre această ediție Măi băiete, măi voinice, N-a rămas alta pe-aice Decît -ncarci ghintul bine Și-apoi la drumuri te-aține, Ca vezi, cine mai vine. Căci faină nu mai ai, Nici galbeni poți mai dai La cel bir din ist pămînt... Trăsni-i-ar Dumnezeu sfînt Sub țărîna de mormînt ! Eu prin grosuri tot șezui Și-a ... n țară Și purta la gît odoară. Iar românul cu opt boi Și cu șaptezeci de oi Tot mulgea, mereu mulgea, Habar de nimic n-avea Și birul ușor plătea. Dar acum, măi băiețele, Fără fir de mustețele, Mîncași nevoile grele... Dare-ar dracii printre ele, scăpăm de măgurele ! Căci găsim prin codrii verzi Potici, cărări de te perzi... Vie-apoi ne gonească ! Iar Dumnezeu -i ferească De urgia haiducească ! Cât a fost dorul în mine De-a trăi cu toții bine, Am lucrat la cel ... i din buni răi ! Săriți cu toți, măi băiați, Și-n dușmani din greu tăiați, Căci acolo ne-i scăpare ! Săriți pe cai toți călare. ...

 

Ioan Slavici - Ileana cea șireată

... cu dânsul pentru o mare pricină împărătească. Împăratul se puse la sfat cu bătrânii țării și, când văzură cum că nu e încotro, porunci voinicilor încalece pe armăsari, -și apuce armele și se pregătească de bataia cea grozavă ce-avea se facă și fie. Mai înainte de a încăleca și el însuși, împăratul chemă pe fiicele sale la sine, le grăi vorbe blânde și părintești și ... ca împaratul a pornit în cale și ca s-a departat de acasă, ei se înțeleseră între sine și încălecară, ca meargă la cetatea cea cu trei fete de împărat răpească credința fetelor și -i facă împăratului supărare. Cel mai bătrân dintre feciori, voinic, și viteaz și frumos merse înainte, ca vadă ce e și cum, și apoi aducă veste și spuie. Trei zile și trei nopți a stat voinicul pe sub ziduri fără ca vreuna din fete se fi arătat la fereastră. În crepetul zorilor de-a patra zi el pierdu răbdarea, își întări inima și bătu la fereastra celei ... ...

 

Dimitrie Anghel - Dușmanul mașinismului

... și străbunii noștri din vremurile cele mai patriarhale, îl satisfăcea cu prisosință. "Mașinile sunt un cuvînt van și niște invenții complicate și diabolice. Totul e sameni la vreme și ai ploi priincioase", zicea el. Stăpînul lui era însă cu totul de altă părere, știind că un pămînt, cu cît îl vei lucra mai bine ... și cu plăcere visul izbîndit; el peste noapte, ca spiritele demonice din Meșterul Manole , punea pe argații lui, în timp ce mașiniștii dormeau fără grije, strice ici o roată, colo desfacă o mutelcă, sau taie o curea, așa că în zori nici o mașină nu mai putea urnească din loc. Alb apoi de nesomn și cu un zîmbet mefistofelic, apărea și el odată cu soarele pe deal, ca se bucure de isprava ce făcuse. Înțelenite și paralizate în mijlocul cîmpului, ca niște matahale monstruoase, mașinile ce făcuse dovadă cu ce spor ar putea ... risipa aceasta de fier, de lemn și de oțel, se adunau zi cu zi ca în urma unui vast naufragiu. Mereu tot alte sfărîmături veneau se adaoge celor vechi, voind parcă

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>