Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru DIN CÂND IN CÂND

 Rezultatele 831 - 840 din aproximativ 2013 pentru DIN CÂND IN CÂND.

Ion Luca Caragiale - O zi solemnă

... Mizilului, de a realiza înflorirea Mizilului. Este Leonida un ambițios? Da, fără îndoială! zic eu; dar când ambițiunea nu este egoistă, ci altruistă; când ea s-aprinde pentru binele public, este nobilă și mai presus de orice laudă. Din frageda lui tinerețe, Leonida a visat un Mizil mare, un Mizil cel puțin capitală de district deocamdată... Astfel, odată l-a-ntrebat ... capitala districtului în altă parte, la Versailles, de exemplu. Atunci, Leonida a propus guvernului o altă soluțiune: să se ia câte o bucată din cele trei județe limitrofe, să se facă un trup, care să se declare județ de sine stătător cu capitala Mizil. Soluțiunea era neadmisibilă, din cauza crizei de care suferea tezaurul public. Fără să renunțe a gândi la realizarea visului său într-un timp mai oportun, Leonida a ... opus comenduirea corpului respectiv de armată. - Atunci, dacă nu se poate regimentul 32, înființați-ne un liceu clasic și mutați la Mizil Facultatea de medicină din Iași! La aceasta s-a opus Ministerul Cultelor. - Sau clădiți-ne un teatru național cu o subvenție din ...

 

Gelu Vlașin - Privirea

... Gelu Vlaşin - Privirea Privirea de Gelu Vlașin cum să privesc întunericul surd cu ochii și cu buzele mute și cum să mă nasc din cenușă când pasărea din

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Florilor 2

... faceri de bine, iubite, cu adevărat i-au fost lipsă lui Dumnezeu, de acĂ©le dobitoace. Că precum împărații cu alt fĂ©liu de haine când merg la vânat, cu alt fel când merg la îngropăciuni și cu alt fel de haine când merg la nunte, așa și Dumnezeu, după vremi să înfrumușățează. Drept acĂ©ia, cu alt fel de podoabă va veni când va judeca lumea, că va veni pre norii ceriului, cu putĂ©re și cu slavă mare; că așa să cuvine, mai vârtos judecătoriului. Iară acuma ... Pentru acĂ©iaș însuș Dumnezeu, întrupându-se, s-au apropiiat de cel ce fugiia, ca să-l întoarcă cătră sine; despre care lucru învață apostolul când zice că domnul Hristos n-au luat din îngeri, ci din sămânța lui Avraam au priimit. A priimi să zice, care prinde unul dintru vrăjmașii săi și fiind volnic ca să-l omoară, nu ... pusă, spre care silesc ca să o ajungă cei învăluiți; și adĂ©se cu ochii cătră dânsa privesc și pânzele le îndepărtează ca să meargă (din cât pot) într-acolo; și acĂ©ia, de nu pot amintrilea, cu ochii și cu sufletul o cuprind. Așijderea și părinții noștri cei de demult ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Istoria unui țânțar

... a larvei în care mă aflam închis așa de strâmt încât abia mă puteam mișca. O dorință nespusă mă apucase să ies cât mai curând din acea închisoare nesuferită și, ca osânditul arestant ce încearcă a sfărâma gratiile de fier ale temniței, mă sileam cu genunchii din răsputeri să sparg învelitoarea mea. Dar silințele mele erau za­darnice, căci pielicica învelitoarei în care mă aflam, fiind elastică, se-ntindea fără să se ... apei sub umbra unei rădăcini putrede, cum se deosebește o pată mohorâtă ce se mișcă, acolo sunt bacilele holerei. Mai departe altă pată verde, compusă din ciupercile microscopice ale figurilor galbene. O, ce nu ar da oamenii să vadă structura lor ciudată pre-cum o vedem noi“. — Și de ... mișcă purtând în sine viață. Privește, de pildă, la sprintena libelă, ce ca fulgerul trece prin aer, ea este pantera țânțarilor, și vai de unul din noi, când o va întâmpina în cale: îl prinde cum prinde uliul porumbelul și-l înghite. Și dacă acești muscoi nu ar fi mai puțini la număr ... prin privegherea mea scăpa de pieire. Zării de departe între două cren­gi mrejele geometric țesute de un nemernic și bărdăhănos păian­jen, și strigai ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul

... aceste maluri Din care filistenii domneau aceste valuri? Regina africană cu fața de eben, Spre răsărit se duce purtând un diadem De stele fără număr, când geme-n depărtate O surdă vijelie... fluierături bizare, Mugiri adânci, sălbateci, concert spăimântător! Ai crede că toți monștrii marini s-adun în hor Și țipă ... această vale lată dând apă și pământ, Făcând un loc de viață dintr-un întins mormânt. Cât de frumoasă-ai face, o, Nil, această vale, Când civilizațiunea aici și-ar face cale, Când oamenii-ar fi liberi, când jugu-apăsător Nu ar sorbi și viața, și fructu muncii lor! Aceste unde-eterne cât sânge nu sorbiră, O, martor al durerii acelor ce pieriră ... Pe care dulci iluzii cu raze le-nvelesc Cum p-un deșert de moarte miragele plutesc Și fac mai crudă setea ce sânul tău încinge Când mincinoasa rază din ochii tăi se stinge. Regreți aici în viață plăpândele cununi De glorii, câștigate prin prostituțiuni, Prin sânge, prin trădare? Regreți tu calomnia Ce lângă poarta ... bizare Și munți cu scorbori triste în plină dărâmare. Pe vale și pe măguri plutește-un văl de dor. Nu mișcă, nu șoptește nimica trăitor. Când ...

 

Iacob Negruzzi - În dulcea lună mai

... Iacob Negruzzi - În dulcea lună mai În dulcea lună mai de Iacob Negruzzi Informații despre această ediție În dulcea lună Mai când iarba-n câmp răsare Și vesel de plăcere tot sufletul tresare, Eu singur în mâhnire, în suferinți și chin Vărs lacrimi de durere și mult ... stele pământul însenină Pe cerul vieții mele s-adună negri nori Ce-ntunec-al meu suflet și-l umplu de fiori. În dulcea lună Mai când păsările cântă Și armonii divine natura toat-încântă În mine-un glas de jale se plânge disperat Ca viscolul de iarnă ce urlă-nfricoșat. În ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Neghiniță

... pe nas, țâști iar pe mână! — Încet, mamă, încet, că mă strivești, zise Neghiniță. — Să te sărut, că-mi umpluși casa cu dragoste când îmi ziseși mamă . — Încet, să nu mă sorbi. Îl sărută. — Cum mănânci tu, Neghiniță al maicăi? — Eu? Eu mă satur din fum. Până acum am mâncat la mese împărătești fără să știe nimeni. Și ce-am mai râs când ceilalți tremurau înaintea împăraților, iar eu mă plimbam prin urechile lor și le aflam gândul. — Bine o fi de ei, Neghiniță mamă... — Aș ... mâncare. De săraci e rău că n-au cui să poruncească, și de ei e rău că trebuie să poruncească la mulți. Pe ceilalți oameni când îi minți te iau de guler și te judecă judecată dreaptă; pe ei îi minți și dau din cap; ba și mai și: ei știu că-i minți, și tac, și înghit, și n-au ce face, ca să nu se strice trebile ... sub masă și plecară ochii în jos. Împăratul porunci să-i toarne lui Neghiniță o casă cu zece caturi, cât o nucă de mare, toată din ...

 

Ion Luca Caragiale - Țal!...

... Principatelor-Unite și Ștefan cel Mare!... Băieții pornesc ca niște mici dorobanți ce sunt, bătând din talpă ostășește, foarte mândri — onoare lor! — pe când d. profesor strigă după ei, până ce ies pe poartă: — A se ieși în ordine! A nu se face măgării ... eu ieșeam filozof, să nu crezi că spun mofturi! filozof: asta era nacafaua mea, nu negustor! Și-n adevăr, Mitică este un cap filozofic. Totdeuna când ne vedem, trebuie să-mi toarne un aforism remarcabil. Cel din urmă, de exemplu, trebuie să-l comunic, având mai ales în vedere împrejurările interesante în care mi l-a spus. Alaltăieri, întâlnindu-mă ... iar autoarea, ridicând ochii de pe teancul de file, zice foarte grațios, dar destul de imperativ: — Mă rog, a se asculta toți când se citește!... Și citește... Simt, la un moment, capul prietenului Mitică de la spate, căzân-du-mi dulce pe umăr... mă-ntorc și-i zic ... Și citește... ... Voi, patruzeci și nu știu câte mii de sfinți mucenici!... Să spun pe larg chinul meu?... de ce?... Să-și facă un martir din ...

 

Ion Luca Caragiale - Reacționarii neprevăzători

... deșuchiat și neprevăzător acest guvern, pe lângă ca este reacționar, n'avem decât să ne gândim la purtarea sa față cu presa și serviciul sanitar. Când găsește regimul ciocoilor vreme să lovească în ziare, să pună piedici opiniunilor, să persecute pe cei mai valoroși ziariști și să voiască a supsrima ...

 

Constantin Stamati - Sentinela taberei de la Copou la 1834

... de corturi ca troienele s-înalță, Care adăpostesc bravii de cu ziuă osteniți, A cărora fioroase și dogorite obraze Îngălbenindu-le luna și când dorm înfiorează. Așa era într-o sară ceata acea ostășească, Ce se părea că și lunii privind-o i-au plăcut, Că putu iarăși să ... Și să strângi bine inelul Ce ți l-am dat la pornit, Căci eu port la piept cercelul Ce-atunci mi l-ai dăruit, Atuncea când umblam odată Cu oițele prin munți, Atuncea când întâiași dată Te-am făcut să mă săruți... Măriucă, mă sfârșesc, De dorul tău mă usuc; Și totuna mă bocesc, Când mă scol și când mă culc... . . . . . . . . . . . . . . Cântând oșteanul aceste, pare că au fulgerat!!! Deci el tace și se uită, și vede jos lângă sine Că un nour se lăsară ... “Spune, spune, cine ești? Spune dacă știi parolă! iar de nu, te culc aiceâ€�... “În zadar, răspunse umbra, cu arma ta mă-ngrozești; Când de moarte niciodată nu m-am speriat, voinice, Căci în cruntele răzbeluri mă-nconjura mii ca tine, Și buzduganul acesta îi culca pe lângă mine ... ...

 

Ion Luca Caragiale - Făcătoare de minuni...

... face, ba chiar și mai și. Aiurit de așa minune, a dat fuga gâfâind și le-a povestit părinților și fraților din mănăstire că, pe când el dormea dus, un înger trimis din cer venise și, cu putere dumnezeească, desăvârșise icoana, cum un muritor n-ar fi putut face. Părinții și frații merseră degrab să vază icoana, și ... simțit unul pe altul, s-au dat în vorbă. Unul a povestit celuilalt cât de îndatorat se știe el cătră sfânta icoană, care, din sărac prăpădit ce era mai nainte, l-a ajutat să se ridice frumos, din atâtea pomeni ce i-a trimis; că, afară de banii ce-i are strânși și ascunși acasă, mai are și două sute de ... a apropiat binișor fără să sufle de cei doi cerșetori, și cu câte o mână le-a smuls și unuia și altuia pălăria din cap, după care, iar fără să sufle, s-a dus p-aci-ncolo. Cei doi orbi au rămas o clipă aiuriți, dar, după ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>