Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru AVEȚI SĂ

 Rezultatele 811 - 820 din aproximativ 2615 pentru AVEȚI SĂ.

Mihai Eminescu - Aur, mărire și amor

... orice ocazie se puteau desface și întoarce astfel încât reprezentau un patrat îndoit, așa de mare ca dreptunghiul, îmbrăcat în postav verde. N-am nevoie adaog că-n săltare găseai orișicând cărți și cridă. Am vrea -i dăm a înțelege cititorului cum că acesta nu era un salon principal de paradă, căci într-acelea l-ar fi uimit luxul ... pe care ei le solicitau pentru ca poată avea dreptul de a purta o uniformă bine tăiată și încărcată cu fir ca se miște astfel cu mult succes împrejurul damelor, a căror imaginațiune rămăsese ăaprinsă*î de când plecase oștirea rusească. Damele erau frumoase, îmbrăcate ... citise mult și era un muzicant excelent. Prin pielea mâinilor sale uscate vedeai toți mușchii și toate vinele. Ele erau tari de păreau de oțel. Avea un glas adânc, cam aspru, dar plăcut în rara lui preciziune. Râsul lui era însă supărător. Înfundat după o perdea grea de mătasă verde și ... a cunoscut cineva ochi frumoși, la a căror vedere se cutremurorice fibră, pe care i-ai privi cu o intensivă și, ca ...

 

Ion Luca Caragiale - Două note

... un tip din evul mediu, iar nu de cineva care a trăit în mijlocul nostru atâta vreme; pînă atuncea este, crez, aici locul spun următoarele: Cu toată inegalitatea temperamentului său, Eminescu avea două coarte totdeauna egal de întinse: vecinic înamorat È™i vecinic avînd nevoie de bani - se putea altfel? È™i poet, È™i sărac... Vecinic ... AÈ™a, odată, ca întotdeauna, înamorat È™i fără nici un ban, a venit de dimineaÈ›ă la redacÈ›ie foarte amărât: avea acu, numaidecît, „nevoie de o sumă însemnată; dacă n-o găsea, se-mpuÈ™caâ€�. N-a voit ne spună de ce anume acea sumă È™i de ce atîta grabă, a refuzat meargă prînzim ca după obicei împreună È™i a dispărut dintre noi. Seara, se afla... unde? la bal mascat la teatru. Trepădase toată ziua ... e capabil decît un om fără imimă È™i cu spiritul îngust, un om care niciodată nu se poate uita pe sine, care nu poate avea nici o ridicare de suflet pe dasupra egoismului strîmt, nici o emoÈ›ie... cum ...

 

Naum Râmniceanu - Sfătuiri către pămînteni

... Naum Râmniceanu - Sfătuiri către pămînteni Sfătuiri către pămînteni de Naum Râmniceanu Informații despre această ediție     Și pe voi, fii, vă rog foarte         De-acum nainte fiți     Într-un cuvînt, pîn' la moarte,         Laolaltă și uniți.     Vă sfătuiesc părintește         Chipul, care -l urmați     Trăiți toți moralicește         Ca nume bun vă dați.     Cea d-acum împrejur stare         Sînguri voi o judecați,     Că fără nici o dreptate         Vă cunoașteți vinovați.     Nu ați grijit pentru mine         Nicidecum ... mă cinstiți,     N-ați cunoscut al meu bine,         Nimene mi-l măriți.     -nălțase-ntr-unii măria         Pîn' la punctul cel de sus,      lățise lăcomia         Umblînd cu capul tot pe sus.     Uitaseră p-a lor frate         Căruia era datori,     Și cinstea pe cît se poate         Pe ... norodul.     N-aveți între voi unire,         Unul p-altul iubiți     Frați plini de pizmuire,         Și de patimi stăpîniți.     Destul vouă vă era         Streinii numai vedeți     Și moarte deși vă pricinuia         Tot acelui vă închinați.     Într-a voastră rea urmare         Astăzi cerc amar dureri,     Astăzi sînt la ceastă ... cu ceste cu toate         Eu pe voi tot vă doresc,     Mumă vă sînt, nu se poate         Trebuie ...

 

Barbu Paris Mumuleanu - Cei mari

... care nu cinstesc.   Toți, de cînd sînt băieței,       Înclinează lîngă ei   Oameni care-i lingușesc,       Care-i laud' și-i slăvesc.   Totdeauna cei mari vor        aibă-n casele lor   Prefăcuți ce le vorbesc       Tot cele ce ei voiesc.   Vor de mulți fi-ncungiurați,        stea-ntre ei îngîmfați,    le dea închinăciuni,        le spuie la minciuni.   Ei adevăr nu voiesc,       Nu le place, nici iubesc.   Socotesc că cîte fac       Și la alți oameni le plac,   Și d ... Nu fac pentru ajutor,       Sau gîndind la viitor,   Fac s-auză că-i slăvesc       Băsnașii ce-i lingușesc.   La curte cînd plec și vin       Vor vază cum -nchin   Oameni mulți care-i aștept       Cu mîinile strînși la piept.   Ei gîndesc că nu-s născuți,       Ci din cer de sus căzuți,   De a ... zioă, desperați,       Par că-s lei înverșunați.   Se culcă degrab' gemînd,       Spume, foc pe nas lăsînd.   Apoi dorm pînă la prînz,       Zic, nu-s negustor vînz   Nici nu-s oameni lucrători,       A scula pînă-n zori.   Și cei ce-a-i întîlni vor,       Aștept pîn' săli, pîn' pridvor   La toate oricum voiesc       Pe cei mici

 

Vasile Alecsandri - Un episod din anul 1848

... la acel spectacol neașteptat: ,,Iată, zise el în sine, începutul realizării visului meu!" Prințul C., proprietarul Hangului, întâmpină pe Vali cu îmbrățișări și-l rugă facă un cuvânt elocvent țăranilor, pentru ca -i înflacăre și -i pregătească de luptă; tânărul refugiat primi cu mulțumire sacra misie de orator revoluționar și, după obiceiul oratorilor, își drese glasul mai întâi, căutând a ... Doamnei și acolo ne agățăm ca momițele prin copaci, bun este, ama dacă dușmanul dă foc pădurii, noi suntem fripți, și asta rău este!... stăm aici pe loc închiși în curte, pe vârful piscului, bun este, ama la război omul se-nfierbântă, are sete, trebuie apă la dânsul. Aici ... auzi: -- Măi flăc[...]nțeles-ați voi ce ne-a spus boierul cel fugit de la Iași? -- Ba cât hâciu; el grăia păsărește. -- Cică ne ducem ca alungăm pe vodă pentru că vodă a prins pe boieri umblând cu mâța-n sac și i-a pus la pedeapsă ... avem noi cu boierii? Ei ne ciomăgesc pe noi, vodă pe dânșii, parte dreaptă. -- Bătaia-i din rai! -- Dar dacă ar veni oamenii stăpânirii ca ne calce în locurile noastre? -- Pentru ce ...

 

Ioan Slavici - Doi feți cu stea în frunte

... mânie când îi veni vestea că acum nu e bine, că iaca cum și ce, și cum că oștile vrăjmașilor sunt pe cale vină, intre și fie precum de mult n-a mai fost... Bătaie adică, bătaie grozavă, bătaie între doi împărați! Văzu și el că acuma nu e ... mai făcu. Feciorul de împărat văzu cu ochii, și asta era destul. Lăptița nu și-a ținut vorba, și acuma nu rămase decât -și ajungă pedeapsa. Feciorul de împărat n-avu încotro, își călcă pe inimă și porunci o îngroape în pământ până la sânișori, rămânând așa în ochii lumii, pentru ca se știe ce e aceea când cineva cutează înșele pe un fecior de împărat. Într-altă zi, apoi, se făcu pe gândul vitregei. Feciorul de împărat se cunună a doua oară ... a ținut până la ruptul firului, dar în sfârșit... și împărații sunt tot oameni. — Bine! grăi feciorul de împărat cam cu jumătate de gură. fie pe voia ta; stârpim paltinii: dar din unul ...

 

Emil Gârleanu - Voinicul!

... ce era. I-a pus o pocladă, pe pocladă — șaua de lemn, și i-a strâns chinga bine, căci aveau meargă la târg. Apoi a-nceput -i grămădească pe spate: o sarică — a ciobanului; două lăvicere — ale stăpânului; patru tivgi cu lapte, câte două de fiecare parte ... cumpănească; opt sedile cu brânză — patru și patru; iar deasupra, moț, cei doi băieți ai stăpânului, veniți la stână din ajun, spate la spate, nu-și scoată ochii. Dar pe când ciobanul, ștergându-și sudoarea cu dosul mâinii, de pe frunte, aducea poclada s-o puie pe sărmanul dobitoc ... purice sări de pe mâna ciobanului pe spinarea măgarului și-și făcu un locușor sub o încrețitură a poclăzii, tocmai cât îi trebuia fie la largul lui. „O stau la umbrăâ€�, gândea puricele, iar ciobanul încărca mereu. Cât era de mic puricele, ce loc prindea? Iar greutatea care îndoia genunchii măgarului cum putea ... nici cât urechea lui, și nu mă plâng de cât am dus în spate, și el, fiindcă m-a purtat până aici, mai ...

 

Vasile Alecsandri - Omule, boule

... am măritat Și te-am luat de bărbat, Nu te-ai mai trezit din prost Și de necaz mi-ai tot fost. Te-am mânat ari la plug Cu cei patru boi la jug. Plugu-mi lăsași la nevoi Și-mi pierduși sărmanii boi! Apoi încă te-am mânat Și ... te duci La puț, apă -mi aduci. Căzuși, cofa mi-o spărseși, Nici doagele n-aduseși. Te-am mânat apoi pe loc Cu hârbul -mi aduci foc; Hârbul mi l-ai bucățit, Sprâncenele ți-ai pârlit. Te mânai -mi tai un lemn Până când

 

Ștefan Octavian Iosif - Eroică hotărâre

... și pară. De altfel, e un obicei Al lor, de cîte ori se-mbată... Dar azi erau ștrengarii mei Mai îndîrjiți ca niciodată. Eu știu beau și petrec Și cred că-i cea mai bună artă ; Aștept, și ceasurile trec... Ei nu mai contenesc din ceartă. Deci, chipurile, -i împac M-amestec nechemat în sfadă, Dar pîn' prind de veste, zac Întins pe trotuar în stradă. Mă scol și, spre rușinea mea, Mărturisesc, pornesc spre casă. Ei spargă-și capul dac-or ... lipsa mea s-au împăcat Și au intrat în crîșmă iarăși, Atuncea mi-am jurat în gînd Că toată viața, pîn' la moarte, N-am

 

Gheorghe Asachi - Castorii

... Frate, luăm, te rog, Dupr-a modei reglement, La copii de pedagog Pe o vită cu talent! Când în astă sfătuire Stă deie-o hotărâre, Li s-arată lângă mal Veneticul papagal, Având pene verzi și mure, Ce din gros scăpând afară Și zburând din țară-n ... trimete Pentru fiii mei și fete; luăm în casă-ndată Astă pasăre-nvățată! Ca bun foarte-au fost castorul, a ști încă cuvine, Câte-i propunea femeia, el la toate zicea: bine! Încât, fără advocat, Învoiala au urmat Ș-un contract s-au iscălit, Unde chiar s ... Celui ce pre fii învață, Hotărându-i pe viață Și o pensie prea bună De castană și d-alună. Iată curs-acum începe În principii -l adăpe Guvernorul papagal, Dizvălind a lui moral. În timp nu îndelungat Pre castori au învățat, Cu deplină sârguință, Papagalilor știință: Cum ... îndată ce din mici Au crescut castori voinici, S-au văzut că ii o mie Știau lucruri frumușele, Numai nu știau acele Ce castorii au știe. Căci de casnic interes N-avea gust, nici înțăles. Când părinții s-au trezit, Au scăzut ș-au bătrânit, N- ...

 

Ion Luca Caragiale - În tren accelerat

... sărută. Eu nu mișc. Încă o dată... De multe ori... Eu dorm... În fine, se scoală, scoate batista, o îndoiește, ca și cum ar vrea se lege pe sub fălci, și ridicâdu-se hotărât, pornește spre mine... Se-nsera și lampele vagonului nu se aprinseseră. Atunci trec prin imaginația mea ... fier... vrea mă sugrume banditul!... și n-apucă junele nostru întinză mâna cu batista spre gâtul meu și sar în picioare și încep țip desperată. Tânărul rămâne încremenit, dar după o pauză, luându-și inima-n dinți, în timp ce tovarășa lui de călătorie își ascunsese capul în ... Iată de ce e vorba. Eu am răpit pe domnișoara de la moșia părinților ei, unde o țineau închisă pentru a o face mă uite. Sunt sigur că depeșile trebuie curgă pe urma noastră: la prima stație, poate, poliția infamă va veni ne despartă... Ei?... Ei!... înțelegeți bine că până la stația apropiată (și, febril, se uită la ceasornicul său) mai avem cinsprezece minute, până la stația ... apropiată domnișoara trebuie

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>