Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru AVEȚI SĂ

 Rezultatele 801 - 810 din aproximativ 2615 pentru AVEȚI SĂ.

Ion Luca Caragiale - Cum stăm

... până acuma rezultatul acestor ciocniri, cari pre cât aflăm au fost foarte înverșunate. Ceea ce putem spune cu siguranță, este că aceste lupte sângeroase trebuie fi făcut victime de o parte și de alta. Guvernul nu mai poate tăcea! guvernul trebuie vorbească! guvernul nu poate lăsa țara în grozava neliniște, în care o aruncă lipsa de știri pozitive de pe câmpul luptei." — ...trecut granița... încăierat ... discursuri nebunești trupelor regulate și bandelor de revoluționari, cari bande ar număra până acum aproape 50.000 de oameni. Dintr-un moment în altul trebuie ne așteptăm la o lovitură a acestor descreierați, cari dictează azi în Bulgaria. fim gata!" — Am înțeles, zic eu mâhnit. Guvernul bulgar, oricât ar vrea fie de cuminte, nu mai poate înfrâna pornirile militariste ale lui Dandaneski și turbarea șovinistă a lui Sarafoff... Atunci, se-nțelege, stăm rău ... acestui regretabil conflict." — Bravo! — Stăi nițel. ,,La Silistra se aduc mereu tunuri... Totul ne face a crede că bulgarii, cari voiau facă a izbucni răscoala în Macedonia, văzându-se descoperiți, vor acuma ...

 

Mihail Kogălniceanu - Nou chip de a face curte

... și că, pentru oamenii civilizați ca dumneavoastră, numai nevinovăția a mai rămas încă un lucru nou, nevăzut, neauzit. Câteodată ți se întâmplă poate te duci la țară; asta n-o faci ca te miri de frumusețile naturii, ca privești mărețul răsărit al soarelui peste înaltele vârfuri ale Carpaților, ca răsufli curatul aer de pe șesurile Moldovei și a Siretului, ca auzi desfătăcioasa cântare a filomelei, ca zici, în sfârșit, cu Văcărescu. La Carpați mi-am dus jalea, Lor am vrut s-o hărăzesc; Răsunetul, frunza, valea, Apele mi-o înmulțesc. Nu ... și veseliei dumitale, frate, părintele nostru te pune la masă și mire te face, unindu-te de acum și cu alt neam străin; ci pururea fii neuitător părinților și dragostelor frățești; și toată vremea fii plecat la toate poruncile părintești, cu toată inima, ca iei binecuvântarea lor. Cinstește pe tatăl tău și durerile maicii tale nu le uiți, că prin ei te-ai născut. Și cu binecuvântarea părintească, cu bun ceas de la Dumnezeu, ...

 

Alexei Mateevici - Vorbă lungă

... Vrasăzică, a murit? — Dar cine-l mai știe? Poate o fi murit, poate că-i și viu... Tu scrie-l. — Unde ți-l scriu? Dacă, zicem, a murit, apoi cu cei pentru odihnă, dacă-i viu — pentru sănătate... Ei, acum cum vă-nțelegi pe voi? — Hm... Tu, draguță, scrie-l pe amândouă hârtiuțele, ș-apoi s-a mai vedea. Însă pentru dânsul îi ... odihna! Numai încâlcești aici! Poftim ia acum de-o șterge pe Fedosia ș-o scrie în alt loc... Toată hârtia am murdărit-o! Ei, ascultă, -ți citesc... Pentru sănătatea lui Andrii, a Dariei cu copiii, iarăși Andrii, Antip, Mărioara, Chirilă, a pruncului nou-răposat Gher... Stai ... dar tu de-acu-i chemi moartea! Însuți, dragă, te-ncurci ș-apoi te mai mânii pe mine. Tu scrie cu rugăciune, dar dacă-i avea-n inimă răutate, asta-i bucuria dracului. Asta dracul te tot joacă și-ncâlcește. — Stai, n-amesteca... Dascălul se posomorăște și, gândindu-se puțin ...

 

Anton Cehov - Vorbă lungă

... Vrasăzică, a murit? — Dar cine-l mai știe? Poate o fi murit, poate că-i și viu... Tu scrie-l. — Unde ți-l scriu? Dacă, zicem, a murit, apoi cu cei pentru odihnă, dacă-i viu — pentru sănătate... Ei, acum cum vă-nțelegi pe voi? — Hm... Tu, draguță, scrie-l pe amândouă hârtiuțele, ș-apoi s-a mai vedea. Însă pentru dânsul îi ... odihna! Numai încâlcești aici! Poftim ia acum de-o șterge pe Fedosia ș-o scrie în alt loc... Toată hârtia am murdărit-o! Ei, ascultă, -ți citesc... Pentru sănătatea lui Andrii, a Dariei cu copiii, iarăși Andrii, Antip, Mărioara, Chirilă, a pruncului nou-răposat Gher... Stai ... dar tu de-acu-i chemi moartea! Însuți, dragă, te-ncurci ș-apoi te mai mânii pe mine. Tu scrie cu rugăciune, dar dacă-i avea-n inimă răutate, asta-i bucuria dracului. Asta dracul te tot joacă și-ncâlcește. — Stai, n-amesteca... Dascălul se posomorăște și, gândindu-se puțin ...

 

Paul Zarifopol - G. Ibrăileanu: Studii literare

... istoriei sunetelor, și atât. Așa se învață și în școală, așa-numita metrică; ca și cum versul s-a născut dinadins pentru că aibă grămăticii de unde mai studieze sunetele. Este drept că în vremea veche, formele versului erau strict impuse după genuri; dar posibilități de a diferenția expresivitatea au ... zice Boeckh. Patruzeci de ani am studiat metrica și muzica veche spune ThĂ©odore Reinach în prefața manualului său de muzică greacă și nu știu scandez adevărat o odă a lui Pindar sau un vers al lui Bacchylides. A scanda adevărat, înțelegem: a-și ... Cine va alătura studiul lui Alexandru Bogdan despre metrica lui Eminescu (în Anuarul institutului de limba română din Lipsca, 1904) cu notele dlui I. va avea în față exemple, nu se poate mai clare, de metrică gramaticală și de metrică literară. În cursul anului acestuia se va publica, probabil, Dicționarul numelor ... clase cărora Napoleon Brănzău sau Ricard Dascalovici le sună elegant foarte. Nume de tipul acesta am fi găsit neapărat în Caragiale, dacă ar fi apucat ...

 

Grigore Alexandrescu - Dlui ***

... Grigore Alexandrescu - Dlui *** Dlui *** de Grigore Alexandrescu M-am silit totdeauna -mi dobândesc bun nume, Și prin purtări cinstite mă cinstesc în lume, Fără am mândria zic c-am izbutit. Dar de când luai știre că tu, ș-alții ca tine, Mă defăimați în obște și vorbiți rău de mine, Încep ...

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira III

... La marfa lui gândește, iar altă grijă n-are; Când cumpără se roagă, se-nchină pentru-n ban, Când vinde este ieftin numai la jurământ. cauți toată Moscva nu afli alt ca dânsul știe cum -mpartă un rup în patru grefuri, Un cifert din cot fure și litrele din ochi. Nu arde lumânare, nu face iarna foc, El tremură mai bine decât cheltuiască, Ș-adeseori în casă trăiește fără slugă. Cămeșa nu își schimbă cu săptămâni întregi; Prostirile-i în patu-i de negre putrezesc; Un singur ... fost strânse; Pre toți proprietarii de la potop ți-i spune Și cum acea moșie la el a încăput Curmându-se procesul ce-avea c-un unchi al său. Vei fi ferice încă dacă pe lângă-aceste N-a vrea -ți povestească de la Azof asaltul; Îți trebui o zi întreagă bravurile s-asculți, Minuni de vitejie ce el a arătat, Și câtă ... scânteietori La sânul alb și gingaș se uită pe furiș; Eu îns-îmi spun păcatul, nu mi- lăsa nevasta C-un cuvios ca dânsul facă cunoștință. El zice: de mânie fugi, ...

 

Victor Lazăr - Răsboiul pentru întregirea neamului românesc (1916 - 1919)

... strâns cu nobilii unguri și cu reprezentanții Săcuilor – tovărășie numită Uniunea celor trei națiuni , a nobililor, Săcuilor și Sașilor – au început răpească pe seama lor tot mai mult din Pământul regesc cum se numiĂ  teritorul, pe care li s'a îngăduit se așeze. Apoi au oprit pe Români mai voteze la alegerea juzilor regești, cari erau căpeteniile scaunelor (județelor), i-au silit deie a zecea parte (dijmă) din bucate și vin preoților săsești. Românilor le erau oprite meseriile, ca nu facă concurență meseriașilor sași. Rășinărenii erau siliți -și vândă lâna postăvarilor din Cisnădie, ca nu facă postavuri și alte țăsături de lână pentru vânzare. Românului nu-i era iertat facă un car întreg, ci numai cârpituri la car. Când se înmulțeau Românii prea tare într'o comună, în care erau și Sași, veniĂ  poruncă ... săsești dea foc caselor românești și pe Români -i alunge. În Săliștea Sibiului au încercat cu armata -i silească pe bătrânii satului iscălească un document, prin care Românii de acolo

 

Alexandru Vlahuță - Cârmacii

... lor pofte, la a infamiei pară Clocotește crima . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Stoarceți, stoarceți măduva din țară! Nu vă pese! Striviți totul! Cugetați că poate mâini O pierdeți cârma țării ș-or vină alți stăpâni. Deci, pârjol și jaf! Opinca hoitul rămână os Ca nu mai aibă alții, după voi, nimic de ros. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Voi, cucoane mari, avute, ce-n mătăsuri și-n dantele Vă-nveliți a voastră ... După ce n-a rămas lucru nebatjocorit de ei, Au curajul acești oameni de nimic, acești mișei Au curaju-n fața lumii ca strige-n gura mare: Ne vrea țara! Îi vrea țara? Auziți nerușinare! Vai, de-ar fi pe voia țării, știți voi unde v-ați trezi ... mai vedem în țară cinste, muncă, propășire, Când spoiala azi e totul, când vezi că prin lingușire Și fățărnicii, netoții, au ajuns așa departe! Cum -ți mai trudești viața ca -nveți puțină carte Când te uiți că-n astă țară, dată pradă celor răi, Înțelepții sunt victime, ticăloșii sunt călăi! Fii viclean, corupt, sperjur, pune ... vieții mele! Și când vei fi Leu , pisică, scoate-ți ghearele din piele! Iată norma după care poți s-ajungi unde poftești! Ș-apoi, ca ...

 

Ion Creangă - Povestea poveștilor

... 1877, octombrie 22 — 1878, noemvrie 12 Amu cică era într-un sat un țăran. Și țăranul acela a ieșit odată în țarină samene niște păpușoi. Și cum sămăna el, tocmai atunci s-a nimerit treacă pe acolo Hristos și cu Sfântul Petrea. Hristos nu tacă molcum și -și caute de drum? — Da ce sameni acolo, om bun? întreabă el. — Ia, niște pule samăn, răspunse țăranul cu obrăznicie. — Pule ai ... i-a zvâcnit inima… căci îi curgea ochii după dânsele, când le vedea așa de zdravene și de bârzoete… — Apoi iacă ce faci, nepoate: încarcă-le în car și le du la târg că ai le vinzi ca chiperiul. Dar mânca-te-ar norocul te mănânce, acum trebuie las rușinea la o parte și te învăț cum ai înveți pe cumpărători a le întrebuința. — Că bine zici, mătușă, ie spune-mi, rogu-te! — Când a fi ... aminte de anul când s-au făcut pe ogoară de cele care spui tu… căci după mine aista-i semn de belșug. — Pule, vrei ...

 

Mihai Eminescu - Aur, mărire și amor

... orice ocazie se puteau desface și întoarce astfel încât reprezentau un patrat îndoit, așa de mare ca dreptunghiul, îmbrăcat în postav verde. N-am nevoie adaog că-n săltare găseai orișicând cărți și cridă. Am vrea -i dăm a înțelege cititorului cum că acesta nu era un salon principal de paradă, căci într-acelea l-ar fi uimit luxul ... pe care ei le solicitau pentru ca poată avea dreptul de a purta o uniformă bine tăiată și încărcată cu fir ca se miște astfel cu mult succes împrejurul damelor, a căror imaginațiune rămăsese ăaprinsă*î de când plecase oștirea rusească. Damele erau frumoase, îmbrăcate ... citise mult și era un muzicant excelent. Prin pielea mâinilor sale uscate vedeai toți mușchii și toate vinele. Ele erau tari de păreau de oțel. Avea un glas adânc, cam aspru, dar plăcut în rara lui preciziune. Râsul lui era însă supărător. Înfundat după o perdea grea de mătasă verde și ... a cunoscut cineva ochi frumoși, la a căror vedere se cutremurorice fibră, pe care i-ai privi cu o intensivă și, ca ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>