Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CĂ

 Rezultatele 771 - 780 din aproximativ 2894 pentru .

Ion Luca Caragiale - Începem

... Ema. UN ARTIST Tantiema! mă prinz sunteți autor dramatic! TÂNĂRUL (naiv) De unde știi? ARTISTUL Melpomena... Talia... Tantiema! TÂNĂRUL O cunoști? Nu-i așa -i drăguță? ARTISTUL Delicioasă! DIRECTORUL Pe doamna Parigoriu? se poate să nu o cunoaștem? (deschide scrisoarea.) TÂNĂRUL (zărind pe Profesor face o mișcare de plăcută ... caietul.) ARTISTUL (același joc) Foarte lungi! (îl trece unei artiste.) ARTISTA (același joc) Grozav de lungi! PROFESORUL (care a observat jocul lor) Știam se cântărește hârtia brută; dar se poate cunoaște după greutatea hârtiei și spiritul unei opere — nu știam... (râde.) Ei! lungi! dacă sunt frumoase... D-șoara VOICULESCU Tocmai dacă sunt ... d-le! noi nu putem fi contra a tot ce e românesc, căci suntem aci în teatru românesc; dar nici nu putem admite absolut tot ce-i românesc trebuie să fie bun. Să poate prea bine ca o piesă cât de românească să nu fie bună. Mi s ... exigent și de dificil e publicul nostru. Ei! d-ta nu-l cunoști ca noi. (toți dau din cap.) Nu e așa de zadarnică vorba ...

 

Ion Luca Caragiale - Cănuță om sucit

... Dar Cănuță? - N-a venit încă. - Veni-i-ar numele... Dama-și pierde răbdarea; se uită la ceas: - Atunci, zice, iau o birjă, m-așteaptă la masă; am musafiri; și trimite dumneata pe băiat mâine, ori poimâine, cu contu. Jupânul, negustor vechi, care cunoștea cât se-ntinde poimâine ... lași să plece așa un mușteriu suparat, o damă, nu face pentru un negustor... Tocmai când se gândea jupânul la asta cu părere de rău s-a-ntâmplat, iacătă și Cănuță, alb de măzăriche. - Unde ai stat până acuma, nemernicule? zbiară jupânul. - Am fost la d. Popescu. - La ... la jupânul. - De ce? a-ntrebat bunica încruntată de cine știe ce urât gând i-o fi fulgerat prin mintea ei veche. - ...Pentru-... nu mai vreau să stau. - Nu-ți dă de mâncare? - Ba da. - Muncești prea mult? - Mult... dar... nu mult. - Te bate? Băiatul dete din cap ... să plângă. A vrut bunica să-l mustre, să-l îndemne la supunere - ba, așa bate stăpânul, să-nvețe băieții minte; ba, trebuie să aibă copilul răbdare dacă e la stăpân: ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Decepționismul în literatura română

... socoteală, dar totuși are un rău; căci, ducându-l la extrem, putem găsi în fiecare om sămânța pesimismului. Dacă după întâiul înțeles trebuie să zicem pesimismul nu a existat în societatea greco-romană, dacă trebuie să zicem nu numai în Sophocle, Euripid, Hegesias, [2] Lucrețiu nu se arată, dar nici chiar în Byron, Musset și câți alții din vremea noastră; apoi după ... prielnice, decepționismul nu ar putea să se dezvolte în țara noastră, cum nu se poate dezvolta o plantă tropicală strămutată în ghețurile Siberiei. Urmează deci trebuie să căutăm aiurea, trebuie să căutăm mai adânc pricina acestui fenomen. Alții socot decepționismul în literatura noastră e pricinuit de înrâurirea apuseană, de înrâurirea literaturii europene. După dânșii, pricina decepționismului ar fi ne-a molipsit boala de care suferă veacul nostru, de care e covârșită literatura europeană; după dânșii, plânsul poeților noștri nu e decît ... îndoiala lui: plebeianul, ca și scepticul, atins de o melancolie pripită și ofilit de o experiență timpurie, își dăruia dragostea și simpatia poeților care ziceau fericirea nu este cu putință, adevărul nu se poate descoperi, ...

 

Ion Luca Caragiale - O soacră

... N-am nimica. LIZA: Cum n-ai nimica? ( îi ia pălăria din cap și o pune pe un scaun. ) De vreo zece zile-ncoace, pare ești de pe altă lume, uiți de la mână până la gură. ( Victor ridică ochii la cer. ) Nu-nțelegi ce-ți vorbește omul, nu știi ... aicea sus; se plângea toți mușteriii de tine; nu mai erai bun de nimic, spărgeai tot, nu înțelegeai ce-ți comandă oamenii. Nu ții minte alaltăieri ai turnat o supă în pălăria unui mușteriu pusă pe masă? Dacă nu eram eu să mă pui pentru tine te dedea madama afară ... se mișcă din loc. ) FIFINA: Garçon! ( Victor tresare și se apropie machinal de Fifina. ) Fii bun mă rog, dă-te jos la poartă, vezi se plimbă d. Peruzeanu, ginere-meu, pe piață. Spune-i astăzi dejunăm la unsprezece... ( Victor nu se mișcă. ) A! să nu uite să-mi cumpere chinină. VICTOR ( transportat ): Atâta numai? Numai atât? FIFINA ... ziceți, mai comandați ceva. FIFINA: A! da! Bine zici: uitasem. Astăzi dejunăm sus; eu și Iulia nu prea suntem bine. Când ăi vedea ...

 

Mihai Eminescu - Făt-Frumos din lacrimă

... venit, Făt-Frumos! zise împăratul; am auzit de tine, da' de văzut nu te-am văzut. — Bine te-am găsit, împărate, deși mă tem nu te-oi lăsa cu bine, pentru am venit să ne luptăm greu, destul ai viclenit asupra tatălui meu. — Ba n-am viclenit asupra tatălui tău, ci totdeauna m-am luptat în luptă dreaptă. Dar cu tine ... ei goale grumazul lui și se uită lung la el, în ochii lui. — Ce-mi pasă a cui ești, zise el, destul te iubesc. — Dacă mă iubești, să fugim atuncea, zise ea lipindu-se mai tare de pieptul lui; dacă te-ar găsi mama, ea te ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bursierul

... cerul meu, zilele și nopțile mele, smălțuite cu flori și semănate cu ținte de aur? De mi-ar fi lăsat barim pisica și cânele, poate mi-ar fi curs mai puține lacrâmi pe declinările latinești, învățate de spaimă, ca să nu deschiză asupra mea ochii reci și răi profesorul neclintit ... ridic ochii din carte... clasa... zgomotul zvăpăiat al externilor... masa cu duhorile ei... culcarea și bătăile cu pernile... așa de repede veneau una peste alta, eu, copilul libertății, al seninului și al nemărginirei, îmi simțeam inima rănită și neînțeleasă, chinuită și nemângâiată de nimeni, ea, răsfățata de odinioară! Multe nopți ... pe dasupra dunga de cocori și aud pe câte un tovarăș d-ai lor țipând și bătându-și aripele smulse, prin curțile bogaților, mă gândesc libertatea este dorul cel mai adânc al tutulor vietăților de pe pământ. Uneori închipuirile din lumea de odinioară mă adormeau cu capul pe bancă. Iacă ... tinere, "o brună, cu părul lung, cu rochia scurtă și cu ciorapii roșii". - Cum mă vede, mă ia de gât; mi-a jurat e nebună după mine, numai după mine; și mă sărută, și mă strânge în brațe. De multe ori am amețit în brațele ei. Nu vă ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Norocul dracului

... sfântul, doar nu s-o fi ținând casa după el! Ș-o luă la picior, iute, mai iute, până la curtea ciocoiului. — Poate mâine, azi nu e de lucru. La taica părintele. — Poate poimâine, azi nu e de lucru. — Mâine, poimâine, zise el oftând, dar astăzi cu ce potolesc eu opt guri și cu a Plăviței ... veseli împrejurul mesei, înghițeau cu poftă și ziceau pe rând: — Patru pite ș-un purceil — Patru pite ș-un purcel! Când omul văzu cuptorul e roșu ca focul, ceru o lopată și goni pe toți de lângă dânsul. Puse punga pe lopată, o vârî binișor până-n fundul ... și îi zise: — Ce-o fi să fie, muiere! S-au copt purcelul și pitele? — Cum, ce-o fi să fie?! Vezi bine s-au copt. Și vârând lopata în cuptor scoase purcelul, apoi cele patru pite. — Omule, dă-mi ștergarul ca să ridic tava. — L ... după casă, puse mâna sub cap și adormi, visând turme de oi, cirezi de vaci, herghelii de cai... Și toate ale lui! Și se făcea zicea nevestei: "Vezi ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Un ajun de Anul Nou

... moșii în diferite districte. El era ca toți oamenii pe care norocul îi dezmiardă: cheltuitor și în colosalele sale nebunii nebăgător de seamă. Cu toate avea vârsta de cincizeci de ani, extra­vaganțele și pățaniile sale nu mai aveau sfârșit, așa peste câțiva ani bătu la talpă o clironomie de peste două milioane ce le avuse de la un unchi bogat, în locul cărei răsări alta ... se cu foșnituri, ce semănau unor suspine sinistre. Nu departe se zărea, ca o dungă neagră, păduricea ce se desemna pe orizontul mohorât. Și iată de acolo în răstimpuri se auzeau urletele lupilor flămânzi. Se vede calul înțelese însemnătatea îngrozitoarelor urlete, căci o porni la fugă turbată. Săniuța spinteca omătul cu o repeziciu­ne amețitoare și la cea mai mică cârnitură ... orizont o zare roșie ca de un incen­diu. — Ce arde acolo? întrebai. — Ian nu tot vorbi, răspunse bătrânul cu iritare. Se vede eu îi întrerupsei ruga, căci băgai de seamă își făcea cruce. Apoi, după o pauză, el îmi zise: — Acolo ard butii cu catran dinaintea curții colonelului. Ți-am spus ...

 

Nicolae Gane - Catrințaș

... de inimă erau în deșert; haitașii se apropiaseră de tot; nu mai aveam acum simțimântul singurătății în pustietatea codrului, încât începusem a crede urșii lui Catrințaș au fost o frumoasă poveste, și mă mustram pe mine însumi de spaima ce-mi făcusem de toate nimicurile; când, deodată, auzii ... pe creangă, se uita galeșă la mine și părea a se strica de râs de fiorii ce-mi dăduse. Iar eu nu tăgăduiesc în acea clipă de strașnică emoție am simțit o nespusă bucurie, văzând ursul s-a prefăcut în veveriță. În acealși moment sosiră și haitașii și goana se isprăvi. Mulțămit am scăpat de cei trei urși care în timp de vro trei oare au stat ca o amenințare asupra capului meu, îmi reveni, ca după ... ca și când m-aș fi luptat cu fiarăle și le-aș fi răpus. Apoi, pentru a nu da de bănuială tovarășilor mei mi-a fost frică, am luat eu prăjina înainte și am început să mă leg de Codreanu tocmai pe tema fricei. — Da ... ...

 

Nicolae Gane - Șanta

... în cap. — Am înțeles!... Așa, măi Alexa!... Lupul s-a prefăcut în miel și se gudură la picioarele crâșmăresei Șanta. Nu vedeți în toate nopțile el lipsește dintre noi? — Nu-i vorbă crâșmăreasa e frumoasă, băgă de samă un al treilea, dar dragostea și căpitănia nu merg împreună. Trebuie să-și aleagă una din două. — Da ... ieșind din grămada hoților și punându-se în fața lui, îi zise cu ton hotărât: — Căpitane!... Tovarășii mei m-au însărcinat să-ți spun ei s-au săturat să-și vază puștile totdeauna pline și pungile totdeauna deșarte, ei n-au venit în codru să prindă vrăbii, nici să culeagă urzici, nici să ofteze de dor de muiere; și dacă tu ai ajuns ... prin arșița soarelui. M-oi pune așa pe marginea căruței cu picioarele afară, ca să nu te supăr. Omul cu cațaveica albastră, făcându-și socoteală aceasta nu-l costă nimic, fiindu-i căruța sănătoasă și calul voinic, îi zise cu un aer de binefăcător: — Haide. — Dumnezeu să-ți ... ...

 

Constantin Cantacuzino - Istoria Țării Rumânești de când au descălecat pravoslavnicii creștini

... Rumânească dentru Ungurie dăscălecat și de la Almaș și Făgăraș herțeg". Acesta iaste titulușul domnilor de atunce, începându-se pân-acum, precum adevărat să vede iaste scris la toate hrisoavele țării. Și într-acestași chip tocmitu-ș-au Radul-vodă țara cu bună pace, încă nu era de turci împresurată. Și au domnit până la moarte, îngropându-l la bisĂ©rica lui din Argeș. Și au domnit ani 24 ... voi și vă voiu blagoslovi, și vă voiu înmulți, și vă voiu umplea, și vă voiu pune lĂ©gea mea cu voi, și veți mânca cĂ©le vechi, și bucatele voastre să vor împresura cĂ©le vechi de cĂ©le noao, și voi umbla cu voi și voi îmi veți fi oamenii, iar eu voi fi voao Dumnezeu. Iar de nu mă veți asculta ... făcea multe meșteșuguri și hicleșuguri ca să gonească pre fericitul Nifon din Țara Panoniei, cum și făcu în chip ca acesta, o, vai și amar, -i zise Radul-vodă dimpreună cu boiarii: "Pasă și ieși din țara noastră, viața și traiul și învățăturile tale noi nu le putem răbda, ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>