Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru Â
Rezultatele 771 - 780 din aproximativ 2186 pentru Â.
S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Husarii
... teamă Cuprinde pe locuitori. Nici bucuria lor, nici teama Nu poate naște din senin: Sunt chipeși, buni băieți, husarii, Dar... cam râvnesc la bun străin. — Ia seama, fata mea, la toate — Șoptește mama serioasă — Cumva să nu călătorească Vreun lucru mai de preț din casă. Odat' cu zorile, husarul E treaz, și toți sărind pe cai Dau pinteni, sună ... de plecare, Dispar departe peste plai. Cu o durere negrăită Se uită fata după ei: Frumoșii ochi înoată-n lacrimi, Oftând se umflă pieptul ei. — De ce ești, fata mea, tu tristă? Vorbește: ce s-a întâmplat? â
S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - La marginea satului
... umbră, Neclintită stă la stînă Cumpăna de la fîntînă. Dar în crîșmă-i vuiet mare De țimbal și de vioare ! Geamurile țiuie, Și flăcăii chiuie : — Crîșmăriță, dragă, hăi ! Adă vin bun la flăcăi ! Vechi ca moșu-meu, colea, Zvăpăiat ca mîndra mea ! — Zi, măi cioară, din vioară, Că mă-mbăt în astă-sară ! Zi, mă !... că-ți plătesc să-mi zici : Vroi să crăp jucînd aici !... Bate ... ce-i face ! Tu, potaie, dă-ne pace ! Zi, mă !... iaca numa-n ciudă, Zi-i, încalte să ne-audă ! Cineva la geam iar bate : — Mai încetinel se poate ? Maica mea așa vă roagă, Că, sărmana,-i greu beteagă... Stau flăcăii, nu răspund, Toți beau vinul pănă-n fund ; Muzicei ...
Traian Demetrescu - Bătrînul artist
... Traian Demetrescu - Bătrînul artist Bătrînul artist de Traian Demetrescu „Să-mi cînți, să-mi cînți un cîntec trist, Să stingi din sufletu-mi pojarul!â€� Am zis bătrînului artist, Și mi-am umplut cu vin paharul. Și el și-a strîns sub braț chitara, Și-a început ... Sînt alții care n-au nici dreptul Să plîngă pentru ce îi doare. Eu nu știu alt-fel să descîntec Pe cel ce e nenorocit!â
Traian Demetrescu - Doi bogați
... său tezaur, Și mi-a deschis o ladă plină Cu aur... aur... aur... Privindu-mă cu ochi ironici Mi-a zis: „Arată-mi mie Și tu, acum, dacă se poate, Atîta bogăție!â€� Atuncia, ca să-mi sting în suflet Sarcazmul și amarul, Și să-i arăt că de cît mine E mai sărac avarul; L-am dus ... dusă, Și-n jurul ei plutea un farmec De liniște nespusă... Ne-am dus în urmă fiecare Spre scumpul său tezaur: Eu la iubita mea, â
... ocară. Vecinii, cîte-o dată, aud biata cum plînge, Cînd furios bărbatul sub pumni spinarea-i frînge, Și-o chinuește pînă se-nmoaie de-oboseală; — Apoi se face-o largă tăcere mormîntală. Dar într-o zi de iarnă, cînd aspra sărăcie Preface o secundă în crudă vecinicie, Și gura cere ... ură. Întoarce către dînsul o rea căutătură; Deprinsă cu bătaia l-întreabă și rînjește: Azi nu mă bați! Ia spune-mi, ce lucru te oprește? „Eu te aștept!.. Hai, vino... și dă-mi!...â€� Iar imbecilul Răspunde-ncet: „Mi-e frică să nu deștept copilul!â
Traian Demetrescu - Vînzătoarea de iluzii
... Demetrescu - Vînzătoarea de iluzii Vînzătoarea de iluzii de Traian Demetrescu Și.... într-o bună dimineață, Decepția, urîtă foc, Intră-n oraș, pe ne-așteptate, Strigînd: „Iluzii de noroc!â€� „Iluzii de amor!... Iluzii De glorie și tinerețe!... Iluzii mari de sănătate!... Iluzii dulci de frumusețe!â€� Și marfa asta nesfîrșită Mai mult ca pîinea se vindea, Căci fiecare-și cumpărase Iluzia ce urmărea... Dar un poet, retras de-o parte, Zîmbea ...
Vasile Alecsandri - Brumărelul
... o verde grădiniță Șade-o dalbă copiliță Pe-așternut de calonfiri, La umbră de trandafiri. Trece-un voinicel cu grabă, Și din fugă o întreabă: —Spune-mi, dalbă copiliță, Cu rumena ta guriță, Ești nevastă, ori ești fată, [1] Ori zâna din ceri picată? —Nici nevastă sunt, nici fată, Nici zână din ceri picată, Ci sunt floare garofiță, Răsărită-n grădiniță; Dar tu, voinicele, spune, Ești însurat, ori ești ... voinicelul. Eu vin seara, pe răcoare, De mă culc pe sân de floare, Și când plec voios, cu soare, [2] După mine floarea moare! Note ↑ După datina antică fetele poartă capul gol, până când se mărită, iar de cum se cunună, ele pun ștergare pe cap. Cuvântul nevastă își trage ... timpul romanilor. Măritându-se, fata iese din rândul vestalelor și încetează de a fi supusă cultului zânei Vesta. Ea se face nevesta, nevastă . ↑ Tablou poetic, alegorie ingenioasă de pierirea florilor bătute de brumă. Brumărel este numele lunii lui octombrie, când încep a cădea brume mici. Românii ...
... se suie pe-o scară... Plâng săraci cu jale-amară, Că nu-i scara domnilor Și e scara hoților, Calea neagră-a morților! ↑ Acest hoț vestit, poreclit Bujor din cauza culorii părului său, a ieșit în țară pe la începutul veacului XIX. El era fecior boieresc ... răzbune în contra boierilor. Cântecul însuși zice că el nu făcea morți de om, dar avea mulțumire a pune pe ciocoi în lanțuri. ↑ Fiare în loc de fere , provincialism. ↑ Bujor a fost prins într-un bordei, aproape de Focșani, unde el se odihnea. ↑ După înțelesul acestor două versuri, se vede că și pe timpul lui Bujor unii din judecători erau supuși farmecului banilor. ↑ Hoții români s-au arătat mai totdeauna cu îndurare pentru cei slabi și săraci; de aceea și poporul îi consideră ca pe niște eroi și ...
... păcătoase, Pulbere de oase! Mânca-v-ar pământul Și v-ar duce vântul Peste nouă mări, Peste nouă țări, În pustiu golit Și nemărginit!" [5] ↑ Negreșit aceste cuvinte sunt numiri corupte de vase plutitoare, căci românii cam au obicei a stropși unele nume străine, precum au prefăcut cuvântul ... unul din izvoarele de bogăție a românilor, aceștia s-au dedat la înmulțirea vitelor albe din care se exportă mare număr în Austria. ↑ Cuvânt turcesc ce înseamnă: ,,Vină tu cu mine" ↑ Monedă turcească de o valoare de 20 lei de Țarigrad. ↑ Unii cântăreți sfârșesc balada Chirei prin următoarele versuri: Pulberea zbura, La cer se-nălța Și-n cer aduna Nori îngrozitori, Nori răzbunători Care se-nvârteau ...
Vasile Alecsandri - Constantin Brâncovanul
... cunoști tu pielea ta?" ,,Câini turbați, turci, liftă rea! De-ți mânca și carnea mea, Să știți c-a murit creștin Brâncovanul Constantin!" ↑ Constantin Brăncovanul a domnit 26 ani în Țara Românească și a fost ucis de turci în 15 august 1714 la vârsta ... urmă a tăiat capul lui Constantin Brâncovanu, și aruncară trupurile în mare: și creștini, dup-aceea, aftându-le, le-au astruncat la Patriarhie." ↑ Mustafa Pașa care era imbrohor. ↑ Prin turnul mare se înțelege negreșit cetatea numită de turci Edicale, ridicată pe malul Mării de Marmara în capătul orașului Stambul, și pe care europenii ... năștea vreo neînțelegere serioasă între sultan și puterile europene, se închideau ambasadorii străini în cetatea Edicale, până la sfârșitul certei sau a războiului. ↑ Între pârile trimise la Poartă în contra Brâncovanului era și aceasta, că bâtuse monedă de aur în Ardeal, de câte doi și până la zece ...
... învățați Și câni mai bărbați. Dar cea mioriță, Cu lână plăviță, De trei zile-ncoace Gura nu-i mai tace, Iarba nu-i mai place. — Mioriță laie, Laie, bucălaie, De trei zile-ncoace Gura nu-ți mai tace! Ori iarba nu-ți place, Ori ești bolnăvioară, Drăguță mioară? — Drăguțule bace, Dă-ți oile-ncoace, La negru zăvoi, Că-i iarbă de noi Și umbră de voi. Stăpâne, stăpâne, Îți cheamă ș-un câne ... dacă-i zări, Dacă-i întâlni Măicuță bătrână, Cu brâul de lână, Din ochi lăcrimând, Pe câmp alergând, De toți întrebând Și la toți zicând „Cine-a cunoscut Cine mi-a văzut Mândru ciobănel, Tras printr-un inel? Fețișoara lui, Spuma laptelui; Mustăcioara lui, Spicul grâului ...