Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru TREBUIE SĂ

 Rezultatele 741 - 750 din aproximativ 932 pentru TREBUIE SĂ.

Mihai Eminescu - Miron și frumoasa fără corp

... Toată casa este plină Ce din ochii lor porni. Peste leagănu-i se-nclină Și-ncepură a-l meni: ­ Ca și leii fii tare Și frumos ca primăvara, fii gingaș ca o floare, Luminos ca luna sara; Și iubit fii de lume, S-ai averi și mare nume, te faci chiar împărat Și -ți meargă astfel cum e La ficiori din basme dat. Zise-atunci duioasa mamă: ­ Mulțămesc de câte-ascult, Dară mulți i-or fi de ... A venit și c-un sângeap Și, împlându-l, zice: ­ Ia fă De mi-l toarnă peste cap! Și acu -mi faci hatârul -mi iei fata-n însoțire; Știu că ai fii catârul Peste nazuri, fasolire, Ba poate te-adoarne Cu frumos proțap de coarne Și -ți puie și urechi. Cine poate s-o întoarne Când așa-i menit din vechi? Că, vezi, și-mpărăteasa... De... atâta-ți spun acuma, Taci, da ochi-ți ai de pază, Că ce-i fata, ce-i și muma! E și ... ți-l sfătui, taci molcom, ...

 

Vasile Alecsandri - Legenda ciocârliei

... în ceruri vadă-a mea iubire! Tu, singura-mi dorință, tu, dulcele meu mire! Pleca-voi, ah! pleca-voi, luând urmele tale, te-ntâlnesc ferice, te culeg în cale, fii al meu și numai al meu, o! mândre soare, nu mai plâng de moarte când tu săruți o floare, Căci te urăsc atunce... cu dragoste și dor, Și văd că de-acea ură duioasă ... de străluciri, Cu poarta de rubinuri și stâlpii de safiri? Acolo-mpărățește frumos ursitul meu, Acolo-mi zboară gândul, acolo eu mă vreu! Dar cum fac, vai mie!... ah! calul meu nu poate calce și pământul, și mările -noate! Stăpână! zice Graur, ce nu pot eu pe lume O poate al meu frate, născut pe-a mării spume. Cum zice, cum ... soare ferice născătoare Trăiește-n luminoasă și magică splendoare, Dar tristă și orbită de vecinica-i lucire, Și-i este scris de soartă atunci numai vadă Când fiul ei în cursă ar fi expus cadă. Sărmana-ncet aude sunând pasuri străine, Tresare și întreabă: Ce om, ce fiară, cine A îndrăznit ...

 

Alecu Russo - Piatra Teiului

... gazeta zilei, ar fi măsurând 500 de mile pătrate. De ce oare? Ca moldovan ce mă aflu și pentru amorul meu propriu, n-aș vrea fiu și eu cuprins în dezlegarea problemei puse... S-ar putea oare fie cineva așa de nedrept și spuie ori creadă că Moldova ar fi un ținut de stepă, în care soarele se trudește în zări fără sfârșit, în care verdeața slabă și pălită te ... dar și de una și de alta, amestecate cu curiozitatea și cu râvna fantastică de a merge înainte și în același timp dorind știu și ce fac prietenii mei cei buni; adică mai curând dorind fiu de față nevăzut la viața aceea de liniștită tulburare, bag de seamă la toate mișcările acelei vieți de mici nimicuri, de prefăcătorii mărunte, de mici cancanuri și vorbe rele, de taine mărunte, care se ... o stană pe calul lui; numai brațele i le vedeam mișcându-se, iar țipătu-i sălbatic nu semăna deloc cu glasurile eleganților noștri. Vă rog mă iertați deocamdată de toate cugetările, observațiile și tablourile, căci și-așa mi-i destul de greu ...

 

Urmuz - Fuchsiada

... binevenit, o, muritor ales, tu, care prin arta-ți divină apropii pe oameni de zei! Venus te așteaptă! Facă Jupiter ca arta și amorul tău fie demne de Zeița - stăpâna noastră - și facă el ca o nouă și superioară seminție zămislească din iubirea ce vă unește, seminție care va populeze de acum nu numai pământul, ce nu e în stare aspire decât la Olymp, ci și Olympul - ca și pământul - supus, vai, decadenței!!... Ziseră, și corurile de amorași nevăzuți intonară iarăși slavă iubirii, iar aezii ... de lapte pe patul de perne moi și de flori. în aer, căldură și arome ațâțătoare. Fuchs, de rușine și de teamă, ar fi vrut intre undeva într-o crăpătură. Cum însă așa ceva nu există în Olymp, se văzu nevoit -și facă singur curaj. Parcă ar fi vrut alerge întâi puțin prin cameră, dar Aphrodita, cu mâna ei fină, cu degetele ei de trandafiri parfumați, îl scoase din încurcătură... Ea îl culese ușor ... sărută o dată cu patimă. Apoi îl mai mângâie, îl mai sărută de o mie de ori și îl așeză ușor între sâni... Fuchs începu ...

 

Paul Zarifopol - Paradisul suspinelor

... asemenea vieții pe care ne-am deprins a o considera ca propriu-zisă. Realitatea lui e mai de preț, căci e mai expresivă. însemne cititorul bine: e viața somnului. Înțelege și nu uita. Dacă uiți, ai te superi, și te vei apuca aperi logica, intempestiv și comic. Dle Rosenthal, amator de rouă, cu pantofi de lac, pe pajiște, la ora asta? 0 trompă de automobil: la o ... fu teamă de zgomot, teamă aflu că glasul putea nu fie al nimănui din clipa în care nu mai avea nici un sens fie al meu. Este risipirea ființei, așa cum se face ea în vis și în singurătate. Și risipirea aceasta e poezie și e frumusețe. În ... decât cu acest preț. Așadar: congediarea fabulei, îndeosebi a anecdotei punctate, este cuvântul unei alte enigme a artei, asupra căreia stăm ne înțelegem. În schimbul fabulei, poetul întârzie, și sapă, și cioplește. Așa poezia lui devine studiu; și cititorul e rugat atunci fie serios, renunțe la politică și la interesele gospodărești ale sufletului său duios sociabil. Și Vinea e moderat și, am zice: prudent. La el fabula e destul ...

 

Mihai Eminescu - Romancero espa%C3%B1ol

... s-apucă-ntr-o bună dimineață sau într-o bună seară sau într-una din zile (căci două nu i-ar fi trebuit genialei Lopăți) scrie-n românește o comedie: Viclenie și amor , în trei acte, cu boschet și cu ascunzători secrete și tainice totodată, și în versuri neversificate. În ... c-a tradus-o de pe moldovenie pe spaniolie. I-am trimis lui Moretto o depeșăîn regiunile cerești, ca altă dată de va îndrăzni copieze în anul... o comedie scrisă românește în anul 1870, aibă cel puțin precauțiunea ca puie pe doșcă: tălmăcită de pe moldovenie în anul cutare ­ da' nu așa!... Romancero español A.­ De ce pângi, o ... De ce inima mi-e-amară, Căci don Manuel ș-acuma E fidel ca totdeuna; Dar aceea ce mă doare Și-ochii mei îi fac plângă Este că Negruzzi Iacob M-a tradus în românește. A. ­ Și de ce tu te superi, Ideal al lui Moretto, Au în limba cea germană N-au tradus ei comedia, Ei, străinii! Îns-EspaÅ„a Te adoră ...

 

Mihai Eminescu - Umbra mea

... pocneau în pietrele pătrate ale stradelor, eu mă-ănîfășasem înfundat în manta cu pălăria peste ochi și mergeam astfel pe luminatele strade, fără ca luna îmi facă vo umbră pe ziduri, căci pe-a mea o lăsasem acasă, astfel încât eu însumi nu păream a fi ... gâtul ei gol, apoi îi luai fața în mâini ș-o sărutam cu-atâta ardoare, o strângeam cu-atâta foc, încât îmi părea c-o -i beau viața toată din gura ei. — Onde! zisei eu încet, netezindu-i părul ei de aur. Onde, știi tu ceva, vino cu mine ... cu mine prin ninsori de stele și prin ploi de raze, până ce, departe de acest pământ nenorocit și negru, îl vom uita, pentru ca nu ne avem în minte decât pe noi. — Haide dar, zise ea încunjurând gâtul meu cu brațele ei albe și punându-și gura pe ... subțire a mărgăritarului, toată întunecata lor lucrare ăeraî astfel încât, oricât volumul lor devenea de mic, ura lor era tot aceeași, încât mărgăritarul trebuia crape de ură. Îl aruncai în mare și mă-ntorsei la iubita mea din lună, căreiaă-iî povestii toate ce făcusem. Iubitei mele îi făcui ...

 

Ion Luca Caragiale - Dă-dămult... Mai dă-dămult

... -l ajungă? — Ca se scarpine. — De ce se scarpine? — Că-l mănâncă. — Adică cum? — Asta nu trebuie știe copiii până nu i-o mânca și pe ei. — Atunci, o se scarpine și ei, mamă? — Și ei, mamă. — Da dacă nu-l ajunge, maică? — Rabdă, maică. — Supără, mămucă? — Hehehei! Și ... i le-a dat. * Împărăteasa iar a leșinat. * Barlaboi, turbat, a urlat: — Care nu e dogar dintre voi facă din pădure un butoi, băgăm în el pe fii-mea, pe țigan și pe broscoi, și le dea drumul pe ape, nici unul nu scape! Și care nu era dogar a dat plece la pădure. Dar Barlaboi a strigat: — Nu! stați. Mai bine luați pe Drăgan, pe acest țigan... Du-te, balaure, și mârturisește ... A spus unde fusese ascuns baboiul. Împăratul cu mâna care nu era ciuntă a apucat baboiul și l-a strâns -i iasă sufletul. — spintecați baboiul ăsta și -l facem ciorbă! ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Bogoiavlenie

... lacrămile pocăinții, ca ne facem curaț, după cum zice prorocul Isaia: Lăsând vicleșugurile dintru inimile voastre și faptele cĂ©le rĂ©le, de carele bucură vrăjmașul nostru diavolul și ne îmbrăcăm cu noul Adam, cu domnul nostru Iisus Hristos, după cum zice fericitul Pavel, pentru ca ne putem sui și noi la ceriu curați și luminaț, ca și Hristos și câț am priimit propoveduirea lui, de am și greșit, alergăm că ne va priimi Hristos, ca un bun și iubitoriu. Botează-se Hristos, ca sfințească apele. Botează-se Hristos, ca ne arate taina. Mâna prorocului slujaște, ca botĂ©ze mâna Tatălui, adecă pre Fiiul și cuvântu lui Dumnezeu. Om slujaște și om botează; însuși Ioann, ca un rob slujaște și Hristos ca un om botează. Pentru aceasta dară și noi, ca niște robi adevărați și înțelepți, slujim taina cu inimă curată, după cum zice prorocul David. Minte bună și credincioasă avem, ca pricĂ©pem taina drept; și cine iaste credincios și drept, alĂ©rge ca auză ce zice David: Veniț cătră dânsul (adecă cătră Domnul) și vă luminați și fĂ©țele voastre nu vor rușina ...

 

Urmuz - Algazy %26 Grummer

... te poftește înapoi și, spre a-ți lua meritata satisfacție, îți dă dreptul - dacă ai cumpărat un obiect mai scump ca 15 bani - ... miroși puțin ciocul lui Grummer și, dacă vrei, -l strângi cât de tare de o bășică cenușie de cauciuc, pe care o are înșurupată la spate, puțin deasupra feselor, ceea ce îl face ... pe vârful unui munte înalt... O luptă uriașă se încinse acolo între ei și ținu toată noaptea, până când, înspre ziuă, Grummer, învins, se oferi restituie toată literatura înghițită. El o vomită în mâinile lui Algazy... Dar bătrânul, în pântecul căruia fermenții bășicii înghițite începuse trezească fiorii literaturii viitorului, găsi că tot ce i se oferă este prea puțin și învechit... Înfometați și nefiind în stare găsească prin întunerec hrana ideală de care amândoi aveau atâta nevoie, reluară atunci lupta cu puteri îndoite și, sub pretext că se gustă numai pentru ... servi, deșteptându-i din vreme asupra măsurilor de îndreptare în această privință. Se pare că remediul nu ar putea fi decât unul și singur: sau -și găsească fiecare alt nume, în adevăr adecvat realității lor personale, sau ...

 

Ion Creangă - Fata babei și fata moșneagului

... și fii încredințată că mâine n-ai ieși cu mâinile goale de la casa mea. — Bine, măicuță, dar nu știu ce trebi am fac. — Ia, -mi lai copilașii, care dorm acum, și -i hrănești; apoi -mi faci bucate; și, când m-oi întoarce eu de la biserică, le găsesc nici reci, nici fierbinți, ci cum îs mai bune de mâncat. Și, cum zice, bătrâna pornește la biserică, iară fata suflecă mânecile și ... toate trebile bine făcute, s-a umplut de bucurie; și după ce-a șezut la masă, a zis fetei se suie în pod și -și aleagă de-acolo o ladă, care-a vrea ea, și și-o ia ca simbrie; dar n-o deschidă pân-acasă, la tată-său. Fata se suie în pod și vede acolo o mulțime de lăzi: unele mai vechi și mai ... și bolnavă; dă și ea de părul cel ticsit de omide, de fântâna cea mâlită și seacă și părăsită, de cuptorul cel nelipit și aproape se risipească; dar când o roagă și cățelușa, și părul, și fântâna, și cuptorul ca

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>