Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CEL DIN URMĂ

 Rezultatele 731 - 740 din aproximativ 1192 pentru CEL DIN URMĂ.

Alexei Mateevici - Cuvintele credinței

... Alexei Mateevici - Cuvintele credinţei Eu știu trei cuvinte — și rostul li-i sfânt Trec ele din gură în gură, Nici răul, nici jalea acestui pământ Sfințenia lor nu le fură; Și cel ce în ele mai mult n-a crezut, Credința și cinstea de mult și-a vândut. Voința ni-i slobodă, â ... de-nălțările-albastre; Pe rând trec schimbările-n vecinic lanțuh, Același rămâne în veci Sfântul Duh. Păziți trei cuvinte, și rostul lor sfânt Îl treceți din gură în gură, Căci răul și jalea acestui pământ Sfințenia lor nu le fură, Și cel

 

Friedrich Schiller - Cuvintele credinței

... Friedrich Schiller - Cuvintele credinţei Eu știu trei cuvinte — și rostul li-i sfânt Trec ele din gură în gură, Nici răul, nici jalea acestui pământ Sfințenia lor nu le fură; Și cel ce în ele mai mult n-a crezut, Credința și cinstea de mult și-a vândut. Voința ni-i slobodă, â ... de-nălțările-albastre; Pe rând trec schimbările-n vecinic lanțuh, Același rămâne în veci Sfântul Duh. Păziți trei cuvinte, și rostul lor sfânt Îl treceți din gură în gură, Căci răul și jalea acestui pământ Sfințenia lor nu le fură, Și cel

 

George Coșbuc - În spital

... același general, Camarazi, să nu vă mire Că-ntr-acest spital Nu-nțeleg nici doi cuvântul Ce-l vorbim, căci li-e străin, Sunt vitejii din pământul Cel de râuri plin, Pe-unde trec ei veseli vara Peste munții suri și goi; Ei de-acolo sunt, din țara Turmelor de oi... Scoborând din munți de-a dreptul Par în lupte-oșteni bătrâni, Ați văzut cum pun ei pieptul Sire, sunt români. Astfel zice generalul Către tânăru ... în spitale curg; Toți ca leii se luptară, Tinere Habsburg; Și-au murit pentru-mpăratul Sute de viteji de-ai mei Dar acest de-aici, din patul Șapte sute trei, Care zace-așa-n neștire Și-i lipsește brațul stâng Îl salut! Dă-mi voie, sire, Mâna să i-o strâng ...

 

Mihai Eminescu - Fata-n grădina de aur

... cu gerul Și nu mai duc ­ nu pot ­ viața asta. Ah! Ce ferice-aș fi să văd eterul Și să văd lumea, codrii din fereastă, Și de voiți cu viață să mai suflu, Deschideți uși, fereste, să răsuflu. Astfel o mistuia neastâmpăratul De viață dor și dorul cel de soare ­ Deși le poruncise împăratul Să nu care cumva să-și amăsoare Ca să deschidă ușile, palatul ­ Dar totuși, când văzură că ... să facă, să se poată, ­ De l-ar urma, el ar găsi-o moartă. Văzând cu ochii, piere de-a-n picioare Din zi în zi ­ atunci ele-au deschis Ferești înalte și, la mândrul soare, Din boal-adâncă fata a învis Și se făcu și mai fărmăcătoare, Astfel cum nu îți trece nici prin vis ­ Se rumeni în ... Un zmău o vede, când s-a pus să steie N-a ei fereastă-n asfințit de sări; Zburând la cer, din ochi-i o scânteie Cuprinse-a ei mândrețe, fermăcări; Și-n trecătoarea tânără femeie Se-namoră copilul sfintei mări ­ Născut din soare, din văzduh, ...

 

Paul Zarifopol - O biografie, în sfârșit

... adânc specializate, s-a înființat, ca o dinadins batjocură, camlota parodistică a biografiei romanțate, cu genialitatea ei de cafenea, cu fantezia din topor și toate celelalte simulacre de talent care constituie pe scribul de calitate joasă. 0 masă europeană căzută până la un nivel intelectual și estetic ... adeseori erudiții au o foarte neroadă idee despre obiectivitate. În zorul practicii, oamenii care fac muncă spirituală nu iau seama că orice cunoaștere se compune din percepere și interpretare. Astfel cearta și disprețul dintre erudiți și artiști se mișcă împrejurul unei neînțelegeri tipice. Calea cea mai sigură de împăcare ne-o ... dl Călinescu aceste necurățenii; și, în marginile mărturiilor minuțios judecate, ne povestește faptele și întâmplările, sigure sau probabile, care au alcătuit viața lui Eminescu. Iar din încheierile pe care le impun faptele închipuie, cu o imaginație de rară exactitate, portretul intelectual și moral al omului. Liberă de răceala seacă a ... un vrednic povestitor. Această Viață a lui Mihai Eminescu îmi pare, în spirit cercetător și învățătură, în pătrundere artistică și talent literar, una din

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de februarie

... te căiește, și oftează, Dar te ia frumos de mână, și te-aruncă în noroi. Ea știa prea bine aceasta, și supusă la poruncă Își urma osânda vieții într-a vițiului muncă, Iar Frineie, despletită, își făcea un piedestal Dintr-a corpului osândă, dintr-a vorbei ... c-ar fi râs și-atuncea încă... Inima i se schimbase în prăpastie adâncă, Pe-ale cărei margini triste nu mai crește iarbă chiar. Și din care nu reurcă nici răsunetul afar'. Unde se gândește, însă, stând în jețul ei trântită?... Fața ei odată mută e acuma-nsuflețită... Iat-o... Pare ... dintr-o tainică-adiere... E murmurul plin de șoapte al pârâului duios... E o voce ce șoptește, ca să-și uite de durere, Un refren din câte-un cântec simplu și copilăros. Însă, fiecare notă, e o perlă care scapă De sub degetele albe ce alunecă pe clapă Ca să meargă ... dau ocoale neîncetat; Mumă-sa-n pridvorul verde o privește cum se joacă, Fetele vin la fântână, pe când popa-n toacă, toacă La biserica din sat. Soarele pe după dealuri cu încetul se ascunde Și aruncă o privire poleită peste unde, Roata morii se-nvârtește, vântul suflă prin zăvoi, Turmele ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - La casa de nebuni

... și te iubesc. Când pentr-ntâia dată În lumea vinovată Al Tatălui cuvânt S-aduc o viață nouă M-a pogorât, ca rouă Din stele pe pământ, Căzui mâhnit pe pălămidă, Căzui pe frunză cu omidă, Căzui pe buruieni cu spini, Și roua cea dumnezeiască Din bălării făcu să crească Lămâi și rodii și măslini! Acuma pentr-a doua oară Din ceruri Tatăl mă coboară. Căci răul bântuie mai reu; Mai rău ca orișicând alt’ dată Icoana lumii e scăldată De sângiuri fără Dumnezeu! M-arăt ... pe Crist. Prin chin solia-mi se-mplinește, Prin moarte-mi omul se-nnoiește, Și tu-mi vei fi evanghelist. D-aci vor înceta războaie, Cel tare n-o să mai despoaie Și nu va mai răbda cel slab; Știință, artă ș-avuție, Unite-n pace prin frăție, Vor curge dintr-un singur jgheab. În cer m-adastă plata. Piroanele sunt gata. Loviți ... de femeie! De fiu-său când îmi vorbea, Eu auzeam pe fie-mea, Dentâi ca unda-n depărtare, Apoi un tril, apoi un cânt, Sunând din ...

 

Antim Ivireanul - Aceasta o am zis când m-am făcut mitropolit

... multe feliuri de mijloace și au purtat de grijă pentru mântuirea oamenilor și a neamului omenesc, de vrĂ©me ce acesta iaste lucrul cel dintâi al bunătății lui, a mântui pre omul din mâinile vrăjmașului și a-l aduce la frumusĂ©ția cea dintâi și la vredniciia de la carĂ© au căzut pentru păcatul neascultării al ... lumina dumnezeirii lui în toată lumea: și viind împlinirea vremii, după cum zice fericitul Pavel, vrut-au Dumnezeu să vie Fiiul lui, să se nască din muiare, să se facă supt lĂ©ge, ca pre cei de supt lĂ©ge să-i răscumpere; s-au făcut om din Născătoarea de Dumnezeu și pururea fecioară Mariia, au petrecut în lume împreună cu oamenii și vrând să tragă limbile la cunoștința dumnezeirii lui și să ... voi, pre mine ascultă și cel ce să leapădă de voi să leapădă de mine și cel ce să leapădă de mine, să leapădă de cel [cel] ce m-au trimis pre mine. Așijderea zice și fericitul Pavel, la 13 capete cătră ovrei: Fraților, plecați-vă povățuitorilor voștri și vă cuceriți lor ... ...

 

Naum Râmniceanu - Sfătuiri către pămînteni

... pentru mine         Nicidecum să mă cinstiți,     N-ați cunoscut al meu bine,         Nimene să mi-l măriți.     Să-nălțase-ntr-unii măria         Pîn' la punctul cel de sus,     Să lățise lăcomia         Umblînd cu capul tot pe sus.     Uitaseră p-a lor frate         Căruia era datori,     Și cinstea pe cît ... d-acum pildă vă fie         Oglindă ca să priviți,     Știți a voastră datorie         Cum pr-o mumă s-o cinstiți.     Vedeți alte mumăni din

 

Vasile Alecsandri - Plugul blestemat

... un fior pătrunde în orice fir și floare. Și via ciocârlie cântarea și-a curmat, Și zarea se-nvelește c-un nor întunecat. Din capătul câmpiei începe plugul rece Să tragă brazda neagră pe locul unde trece Și pajiștea atinsă geme ne-ncetat De-a fi-njumătățită ... naltă, pe frunte cu ștergar Și c-un pruncuț la sânu-i, pășind măreț și rar. Ea vine și în față cu boii se oprește, Din ochi aruncă fulgeri, apoi așa grăiește: Vrei să ne prăzi tu, vodă, avutul strămoșesc? A! dacă nu ai teamă de trăsnetul ceresc, Na ... treacă plugul pe-al meu copil din fașă, Ca să rămâie-n lume pomină ucigașă. Ea zice și depune odoru-i lângă boi. Minune!... Cei din frunte, plăvanii amândoi, Cu ochi plini de blândețe pe dânsul capul pleacă, Îl mirosă; el râde și ei nu vor să treacă. În lături! strigă ... cumplit de foc Lovește-n boi să-i mâie, dar boii stau pe loc Ș-acoperă copilul cu-o caldă înfășare Prin aburii ce iesă din deasa lor suflare. Și ciocârlia-ncepe cântările-a-și ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Istoria unui țânțar

... viața noastră sunt la­crimi de dureri, că și zborul nostru îl urmărește fantoma morții fără timp și că ne prigonesc dușmani aprigi și neîndurați. Din 500 de oușoare, depuse de frageda noastră mamă, cel dintâi a fost al meu, care plutea pe suprafața apei, și abia ce îl atinse aerul cald și uscat, simții îndată cum viața ... a larvei în care mă aflam închis așa de strâmt încât abia mă puteam mișca. O dorință nespusă mă apucase să ies cât mai curând din acea închisoare nesuferită și, ca osânditul arestant ce încearcă a sfărâma gratiile de fier ale temniței, mă sileam cu genunchii din răsputeri să sparg învelitoarea mea. Dar silințele mele erau za­darnice, căci pielicica învelitoarei în care mă aflam, fiind elastică, se-ntindea fără să se ... mișcă purtând în sine viață. Privește, de pildă, la sprintena libelă, ce ca fulgerul trece prin aer, ea este pantera țânțarilor, și vai de unul din noi, când o va întâmpina în cale: îl prinde cum prinde uliul porumbelul și-l înghite. Și dacă acești muscoi nu ar fi mai puțini ... ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>