Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru TREBUIE SĂ

 Rezultatele 681 - 690 din aproximativ 932 pentru TREBUIE SĂ.

Paul Zarifopol - Proza lirică

... ni se angajează direct autobiografic. Este fatal ca, în materie de artă, termenii generici devină tot mai de prisos; și artistul și opera vor fie fenomene din ce în ce mai înverșunat individuale. Până la definitiva sa uitare, cuvântul roman figurează ca un jeton comod pe tabla jocurilor literare ... himerică a diletantului. Desăvârșirea, cel mai imprecis dintre idoli, narcotic perfid al instinctului și al sănătoasei lăcomii de a făptui... Voiam scriu o carte și am înțeles curând că nu era decât începutul unui șir nesfârșit de lucrări, piatra fundamentală a unei opere vaste ... un fals izolat. El se joacă de-a singurătatea, ca un copil care, sătul de răsfățuri, se supără pe mama și nu vrea vie la masă. În bețiile sale de visări imprecise, în indolența care fuge de forma hotărâtă și responsabilă, diletantul se deprinde a vedea ... decât posibilități difuze, roditoare sau înșelătoare. Spiritul diletant este o fredonare. La cântarea adevărată el nu ajunge; până acolo drumul e prea inconfortabil. Îi place întârzie pe treptele sentimentului pur, acolo unde, prin excelență, se operează mirajul pernicios al unei minți prea încărcate, al unei himerice abundențe. Lumea de perpetue ...

 

Mihail Kogălniceanu - Trei zile din istoria Moldaviei

... o stăpânire străină; atunce șaptezeci mii moldoveni fură siliți a îmbrățoșa o altă naționalitate decât cea românească. Ziua aceasta de 25 februarie ar trebui fie în vecinicie pentru moldoveni o zi de jelanie, o zi ră; pentru că într-însa ne-am văzut răpiți de locurile slavei strămoșești, locuri ... la gazdă, a trimis la vodă, și cum zice Stihul lui Ghica vodă : Au spus că-i bolnav de moarte, Au cerut doftor -l caute, Trimițând la vodă în știre Că au slăbit peste fire; Ar vrea meargă la curte, Având -i vorbească multe, Trebi mari și lucruri înalte, Și ferman ca -i arate. Dar nu poate pentru boală, Că nici din pat nu se scoală. Dar ne întoarcem iarăși în odaia Beilicului. Capigebașa era în vorbă tainică cu doi boieri moldoveni veniți la dânsul într-ascuns. Nimene nu era de față ... mort zise: — Spuneți stăpânului vostru se grăbească vie; porunci mari de la împărăție am către dânsul. La curte vedeți că nu pot merg. Pot mor. ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Luceafărul (Delavrancea)

... Ce păzim noi? CREMENE: Castelul din Suceava... SANDOMIR: Și Suceava... CREMENE: Și țara... CORBEA: Eh! boierii se ceartă pe cin s-aleagă... Vorbe... vorbe... Eu strâng calul în scări, și mă duc, și măntorc viu sau mă sfârtece dușmanii, și mai ia în copitele cailor! (Se aude un auit. Toți tresar.) MOGÂRDICI (speriat): Cine fie? SANDOMIR: E glasul lui Groza... MOGÂRDICI: Haiti! Fiecare la locul lui! (Corbea, Sandomir și Cremene se coboară și trec în dreapta porții. Se duc ... a venit uietul): Cine-i acolooo?... Aici, Mogârdici!... Sunt caraulă... Nu răspunzi?... Nu?... (Dârdâie.) Mi-e frig... ba și frică... Nu s-aude nimeni... mă las p-o parte... (Nu se mai vede.) Cine-i acolooo?... Dă lozinca... Vorbește... Ori numai urli... ca potăile la lună?... D-ar fi fost logofătul Baloș, l-ar fi luat gura pe dinainte ș-ar fi strigat: bu-bu-buuu ... fier. Răsunetul se pierde departe.) Scena III PETRU RAREȘ și MOGÂRDICI. MOGÂRDICI (sare în sus și se uită peste Rareș): Cine-i acolo?... Nu răspunzi?... nu dai, că mă mișc... adică ...

 

Ion Luca Caragiale - Calul dracului (Ion Luca Caragiale)

... văz că ai. A mâncat băiatul cu poftă mare; i-a mulțumit gazdei și s-a aplecat la fântână bea. - Ce faci, mă? - Ce fac?... vreau beau. - Păi, apă rece bei dupa costiță afumată? Ia colea!... Și i-a dat din desagă un clondiraș cu rachiu de izmă. - -nveți de la mine, mă băiete: nu bei apă după lucru gras, că ți s-apleacă... Ai înțeles? - Am înțeles... Da multe mai știi dumneata. - Știu, firește; cum nu știu?... că pân la vârsta asta, de mă vezi cu ochii verzi, n-oi fi trecut ca un câine prin apă... Vorba aia: uită ... cu alta l-apucă de coadă și trage ș-așa ș-așa. Băiatul sare din somn: - Ce e, babo? - Bine, mă pușlama, că n-am -ți zic mai frumos!... după ce te-am găzduit, te-am ospătat și cinstit boierește, tu, gogeamite flăcău în putere, -i tragi la aghioase, și eu, o biata neputincioasă, moțăi deșteaptă, -ți spui basme și ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Florilor 2

... ci vine ca răscumpere și întoarcă cătră sine neamul omenesc, precum însuș grăiaște, n-au trimis Dumnezeu pre Fiiul său în lume, ca judece lumea, ci pentru ca mântuiască lumea printr-însul. Și tocma pentru aceasta i-au trebuit vie îmbrăcat cu blândĂ©țe și cu smerenie, ca nu doară viind cu altă slavă oarĂ©carea mai mare, se spară oamenii și fugă de dânsul, precum odinioară jidovii în muntele Sinaii, spăriindu-se, au fugit, neputând răbda groaza și mărirea lui. Că de ar avea cineva ochi ... răsfăța și ce sărbători vor prăznui? Ce Psalmi și ce cântări vor cânta? Că adevărat, nu numai cu Psalmi și cu cântări de veselie trebuiaște prăznuim o facere de bine ca acĂ©asta, ce și preste fire (putem a zice) oarecare lucru de bucurie mare facem și cu veselie din destul prăznuim. Și, pentru ca nu fie bucuriia și veseliia noastră în deșert, trebue cunoaștem cu ochii cei sufletești prăznuirea vremii aceștiia, ca nu ne zică și noao prorocul: Uliul pre ceriu au cunoscut vrĂ©mea sa, turtureaoa, rândureaoa și barza au cunoscut vrĂ©mea venirei lor, iar

 

Nicolae Gane - Hatmanul Baltag (Gane)

... de a-și linge ale lor douăzeci și patru de buze. — Fiica cea frumoasă a vornicului Smereanu, adause Baltag voind -și esplice toastul. Înainte de-a asfinți soarele de mâne am o cer în căsătorie de la părintele ei, și, dacă el se va împotrivi, baltagul meu strămoșesc îi va juca pe spate. Un freamăt surd ... cel nalt cu mustețele mari este viitorul ei mire, că de îndată alergă la părintele ei spre a-i zice că este gata se jertfească pentru liniștea lui. Bătrânul vornic o strânse cu duioșie la piept, și era cât pe ce verse o lacrămă de bucurie. În acea zi, mare serbare se făcu la moșia vornicului Smereanu. Mai mulți juncani și cârlani fură tăiați și împărțiți ... se rezămă cu cotul pe-o masă pe care erau așezate ciubucul și garafa cu vin. — Aprinde lumânarea, zise Baltag. — Mai aveți ceva porunciți? întrebă sluga. — mă lași singur. Sluga credincioasă ieși, și Baltag închise ușa cu zăvorul. —

 

Emil Gârleanu - Boierul Iorgu Buhtea

... dar boierul îi luă mâna de la ochi: — Băiete, știi că nefericirile, ca și fericirile, de la Dumnezeu vin și trebuiesc privite fățiș. fii bărbat cum a fost tată-tău și -i porți numele cu cinste. Eu am fiu lângă tine ca te povățuiesc... Sărută-i mâna. Copilul lipi buzele de mâna rece a tatălui său și își șimți sufletul mai puternic... Boierul își puse ... nepotului. Cu atât mai mult se silise ajungă acest scop, cu cât vedea că tinerii ce răsăreau pe urmele bătrânilor nu mai erau destoinici ducă înainte trăinicia neamului. Chibzuise mult până se hotărî -și trimită nepotul în străinătate. Îl momise dintru-ntâi în toate felurile, ca -i cântărească firea: Din încercări sufletul iese mai tare sau se nimicește, zicea dânsul. Când văzu că băiatul rămâne neînduplecat deșertăciunilor lumești, că era strâns ... trai ce avea ducă de acum încolo, boierul îl plimbă pe la toate moșiile și-l întrebă: — Pe care ți-o alegi, băiete, -i porți singur de grijă? — Pe toate, tată, e timpul ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Istoria unui țânțar

... lor. Noi trăim fără a ne gândi la viitor. Viitorul nostru este pentru noi asigurat și reglementat de mama natură, care ne îndatorește iubim la timp, înmulțindu-ne, și murim la timp, reînviind iarăși în noi reproduceri nenumărate. Noi nu simțim chinurile sufletești ale mustrării de cuget, ale invidiei, ale nesațului de avuții și ... genunchii din răsputeri sparg învelitoarea mea. Dar silințele mele erau za­darnice, căci pielicica învelitoarei în care mă aflam, fiind elastică, se-ntindea fără se rupă. Atunci în desperare mi-am scos paloșul din teacă și am început cu sârguință a borteli în larvă. Îmi suc­cese2 ... melodioasă și-ți prevestesc, dragul meu, un viitor mare ca cântăreț, dar totodată sunt mâhnită, înțelegând că în tine se dezvoltă un suflet poetic. Trebuie știi, fătul meu, că astfel de creaturi petrec o viață ticăloasă, din cauză că devin lăsători, nebăgând în seamă -și hrănească corpul, ci flămânzi duc viața numai cu oftări și dorințe efemere. Pe de altă parte, fiind poet, tu nu ești demn de-a ... ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VII

... Ba,-în loc de-a fugi, caută năpastă! Iar' unul ce le mergea-înainte Cu aceste-i răspunsă cuvinte: ,,Feri, țăran mișel! Destul -ț fie Că-astă dată-ți dăruiesc viață, Iar' de te vei mai arăta mie, Ț-oi tăia, știi, limba-îndrăzneață." Și zicând spre dâns' calu-înțetește. Argineanul stă, nici clătește. Atunci turcul aprins cu mănie Lucind sabia vru -i zboare Capul, nici Argineanul -îmbie Mai mult, ci puindu- la stare De-a sprijini lovitura păgână, S-Ă¡pără cu groaznica prăjină. Ș-izbindu-i sabia-într-o lovită, Alta-i întoarsă ... ca vază Locul împregiur -ispitească De-ar putea ști de-oastea romănească. Spuind ei de tâmplarea-îngrozită Și de voinicul fără de teamă, meargă-în urmă-i apoi o-învită. Acolea sosind bagă de samă Că voinicul doarme fără de grijă. Dau știre și fac semn nu strige. Apoi cu toți îl năpădire; Care de mâni, care de picioare L-apucă,-îl leagă și-l țin. miră Argineanu trezindu-: ș-oare Aieavea sau în vis el privește? De-abia precepe,

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Apus de soare

... l-a trecut Dunărea... Și-a pus piatra săpată unde a stat bătălia, mărturisind lumii: Aici, eu am fost frânt, cunoască și știe toată suflarea din țară că a fost cu voința lui Dumnezeu ca mă pedepsească pentru păcatele mele, și lăudat fie numele lui în veacul vecilor. TOATE: Amin! REVECA: În patruzeci și șase de ani, treizeci și trei de bătălii, două fără izbândă și treizeci ... vorbă. REVECA: De unde știi?... Șterge-te la nas... Uf! și ai și sabie... Multe urzici ai tăiat... ȚUGULEA: Sunt moldovean... Țugulea al lui Moghilă... nu râzi de mine... Măria-sa doamna m-a pus -nvăț slujbă domnească... Pân la sabie... REVECA: Sât!... Vine... Scena IV ȘTEFAN vine de la dreapta din ogradă. Mustățile și părul, aproape albe. C-o ... pulpa dreaptă zic doamnei: Oana, piciorul meu. Piciorul meu, vrednic ca Oana. (Scapă sabia într-adins.) Oană... (Oana ridică sabia, i-o dă și dă -i sărute mâna, dar n-o ajunge.) mă cobor la tine, ori

 

Ion Luca Caragiale - Scrisoare (Caragiale - 2)

... lăsate a trece fără oarecare desbatere. Stimate domnule Director, iertați-mă: eu cred că judecata ziarului dv. în această privință nu este - cum zic mai potrivit ? - nu este cu desăvârșire la adăpost de orice împotrivire întemeiată. Și vedeți de ce... Mai întâi, dați-mi voe vă 'ntreb: nu vi-se pare și dv. că, dela o vreme 'ncoace, noi Românii, în genere, dăm o exagerată importanță literaturei, ca nu zic literaților ? Literatură... Poezie... Da... Poezia - când e poezie, nu când numai vrea fie - oricât ar părea de inutilă unor filisteni, își are înalta ei utilitate... Ea poate îmbărbăta omenirea la războiul contra răului și la cucerirea binelui ... frățește pentru reînchegarea integrală a solidarității naționale... Cea mai mică neînțelegere între voi vă poate micșora în mod incalculabil autoritatea, care v'ar trebui ca vă amestecați și voi (cum sunteți chiar datori, ca popor cuminte și credincios Statului vostru) la rezolvirea unei supreme chestiuni ! Când - în modul cel mai ... politicos, fără a-și uita o clipă de respectul datorit legilor Statului dv. cât și cuviințelor sociale; fără a-și permite

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>