Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CĂ
Rezultatele 621 - 630 din aproximativ 2894 pentru CĂ.
Gheorghe Asachi - Voichița de Românie
... Și domnitorul nostru Vlad cheamă la arme pe toată junimea; chiar și bătrâni a început a se înarma, ca să arătăm că acii pe carii ei numesc munteni sunt adevărați români și că noi pre dânșii i vom respinge la munte ca pe urși în a lor caverne. Eu iubesc pe Mina, a mea ... ovelire ar fi a i se supune. Oare arma noastră este ruginită? Vlad: (bătând cu mâna pe sabie) Eu cel întâi voi arăta că sabia me are două tăișuri, înaintâ ndu-mă au retrăgându-mă, că pururea dau loviri de moarte. Cu aseminea putere nu voi lasa a mi se răpi corona. Deci în pericolul comun, comună să ni ... Vlad: Ce fac viglele noastre? Curierul: Ai noștri a început a se retrage spre tabără. Vlad: Mișeii! Oare nu știu ei că eu aice mă aflu cu miezul puterei și că la apropierea mea moldovenii ca o pulbere de vânt se vor răspândi! Să răsune buciumul de aramă, să fluture bandierile, ca să cheme pe junii ... ...
Ion Luca Caragiale - Conu Leonida față cu reacțiunea
... și până mâine seara, — nu-mi trebuie mai mult, — să-ți fac republică... ( cu regret. ) Da' nu e! Da' o să-mi zici că cu încetul se face oțetul, ori că mai rabdă, că n-a intrat zilele-n sac. ( cu tărie ) D-apoi bine, frate, până când tot rabdă azi, rabdă mâine ? că nu mai merge, domnule, s-a săturat poporul de tiranie, trebuie republică! EFIMIȚA: Adică, zău, bobocule, de! eu, cu mintea ca de femeie ... dreptul meu; mai ales când e republică, dreptul e sfânt: republica este garanțiunea tuturor drepturilor. EFIMIȚA ( cu toată aprobarea ): Așa da. LEONIDA: Și al treilea, că se face și lege de murături. EFIMIȚA: Cum lege de murături ? LEONIDA: Adicătele că nimini să nu mai aibă drept să-și plătească datoriile. EFIMIȚA ( crucindu-se cu mirare ): Maică Precistă, Doamne! apoi dacă-i așa, de ce nu ... cu exasperare, se împiedecă și cade peste patul lui Leonida ) Leonido!!! SCENA III LEONIDA ( sculându-se din somn spăimântat ): 'Ai! ce e? EFIMIȚA: Leonido! scoal' că-i foc, Leonido! LEONIDA ( speriat ): Unde-i foc ? EFIMIȚA: Scoal' că ...
Mihail Kogălniceanu - Ștefan cel Mare în târgul Băiei
... bogată este cu greu de a alege. Pentru astă dată ne vom propune a scoate ceva din viața sa militară; pentru că este bine ca din vreme în vreme să aducem aminte moldovenilor că ei odinioară erau un popor vestit în războaie, și așa să gândească la cuvintele dlui Bălcescu că, Țara Românilor de își va lua vreodată rangul ce i se cuvine între popoarele Europei, aceasta o va fi ea datoare mai mult regenerației vechilor ... ce numai ca să-l supuie să fie sub ascultarea lui, ca să-i fie cuvântul deplin, când de multe ori se lăuda Mătiaș Craiu că, câte războaie face Ștefan vodă, toate cu puterea lui le face și de sub ascultarea lui face izbândă; și vrând de ce să lăuda, ca ... i adevărat, au trimis soli la Ștefan vodă să i se inchine, iar Ștefan vodă n-au primit". Un al doile hronicar, Miron Costin, adaugă că, "la mesele și sfătuirile sale, Mătiaș se fălea că Ștefan vodă îi era ispravnic, pus de dânsul în Moldova". La aceste lăudări, Ștefan cel Mare răspunsese prin o cumplită năvălire făcută în Ardeal, mai ...
Constantin Stamati-Ciurea - Omul enigmatic
... s-a sleit o zâmbire împreună cu numele ei. O, junime! O, ce nebunie neînțeleasă. Cam de unde provine ea? Filozofia modernă ne explică că sinuciderea provine de la dezgustul vieții, că viața este un nectar, care dacă-l bei lacom până-n fund și neavându-l mai mult, traiul devine nesuferit. Ne spune încă că la unul cupa cu acel nectar este plină și îndelunÂgată, la altul însă numai pentru o înghițitură. Iară legenda veaÂcurilor trecute ne spune ... — Asta am luat-o seama noaptea, văzându-te pe puntea navei... îi făcui aluziune. — Da, îmi răspunse el ceva pe gânduri, am socotit că uraganul va continua și astăzi, dar am greșit. — Cum? D-ta ai dorit poate asta? îi zisei cu totul consternat. — Poate că am și dorit-o, îmi răspunse el cu sânge rece, penÂtru că călătoria pe mare devine monotonă dacă elementele nu-i dau o impulsiune mai grandioasă. — Bună impulsiune, replicai ei cu ciudă. Ne-am fi putut ... el zâmbind. — D-ta dar, cum se vede, ești foarte curajos! — Nu pot afirma aceasta, căci în război n-am fost, dar socot că ...
Mateiu Caragiale - Remember (Mateiu Caragiale)
... găsi de ars — hârtiile încurcă — am dat peste o scrisoare care mi-a deșteptat amintirea unei întâmplări ciudate, așa de ciudată că, de n-ar fi decât șapte ani de când s-a petrecut, m-aș simți cuprins de îndoială, aș crede că într-adevăr am visat numai, sau că am citit-o ori auzit-o demult. Era în 1907. Fusesem greu bolnav în București și mă întorceam la Berlin acasă. Însănătoșirea mea se făcea ... se putea da. Mai era nevoie, e drept, și de ceva osteneală, zilnic, ca această podoabă a omenirii să-și împlinească frumusețea, pentru că atâta găteală nici la o muiere nu mi-a fost dat să văd. Să-l fi presupus după asta că era unul din acei deșuchiați cu năravuri rătăcite al căror număr pare a fi sporit, în timpii din urmă, pretutindeni, într-o măsură ... scânteietor, el ar fi făcut fala clubului cel mai închis și nu s-ar fi simțit la strâmt nici într-o adunare de cărturari, pentru că, dacă mărturisea că rufele și le spală la Londra, adăuga ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Luceafărul (Delavrancea)
... dă... (S-apropie încet, din partea opusă, Corbea, Sandomir și Cremene.) SANDOMIR: Cine-i acolooo? MOGÂRDICI (tresărind): Cine să fie? CREMENE (întinde arcul): Cine-acoloo... că dau... MOGÂRDICI: Cremene, să nu dai, că te fac iască... Mă... (Se pitulă și se ridică.) Eu sunt... Ce, ești nebun?... Nu sunt eu mai mare, mă? CREMENE (abia ținându-și râsul ... pârcălab, nici hatman, nici vornic, nici logofăt, nici domn!... Dar doamna Tana... Oh! Ce frumusețe și ce nenorocire!... Se zice... SANDOMIR: Ce se zice? MOGÂRDICI: Că ea l-ar fi otrăvit... SANDOMIR: Ș-a plecat nejudecată? MOGÂRDICI: Întreabă pe tat-tău, Baloș, că el ține locul domnului... CREMENE: Și unde-a plecat? MOGÂRDICI: În Muntenia. Era munteancă, fată a lui Neagoe Basarab. A ... pierde departe.) Scena III PETRU RAREȘ și MOGÂRDICI. MOGÂRDICI (sare în sus și se uită peste Rareș): Cine-i acolo?... Nu răspunzi?... Să nu dai, că mă mișc... adică să nu te miști, că dau... (Tremurând.) Născătoare, o fi, or n-o fi?... Dacă n-ar fi fost, n-ar fi bătut... dacă e, de ce tace?... Ce vrea ... ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Departe, departe
... ruga... — Taci! zise bătrâna, taci! Ah! ce minut fericit îmi risipiși, dragul mamei... Începui să tremur. Închisei ochii. Mi-era frig. Mi se păru că plutesc în aer. Mama o fi crezând că m-am înecat și m-o fi plâns... cât m-o fi plâns, săraca? Aș fi crezut că văd niște ochi roșii de stafie... și ochii ei erau buni și mângâietori, ca ai mamei. Se așeză lângă mine, îmi luă mâinile în mâinile ... mână și-mi zise: — Să-ți arăt palatul. Ce coridoare lungi și triste! Prin umbrele lor, săgeți de lumină. — Știi, îmi zise bătrâna, că aici nimic nu se mișcă, ci stă așa cum au apucat să stea. În fața noastră, o perdea. Vrusei s-o dau la o parte ... lung și năbușit. — Cine-a oftat? — Nimeni, răspunse bătrâna, iuțindu-și pașii, nimeni, ți s-a părut. Nici vorbă că sărisem înaintea ei. Să mă fi tăiat, nu m-aș fi uitat îndărăt. Mă întinsei în pat. Ea aprinse o feștilă într-o scoică de ... ...
Ion Creangă - Punguța cu doi bani
... pe unde, se duce la fereastra boierului și iar începe: Cucurigu ! boieri mari, Dați punguța cu doi bani ! Acum, după toate cele întâmplate, boierul, văzând că n-are ce-i mai face, i-azvârle punguța. Cucoșul o ia de jos cu bucurie, se duce la treaba lui și lasă pe boier ... nuntă, și nu altăceva; iară boierul se uita galiș cum se duceau paserile și zise oftând: — Ducă-se și cobe și tot, numai bine că am scăpat de belea, că nici lucru curat n-a fost aici! Cucoșul însă mergea țanțoș, iar paserile după dânsul, și merge el cât merge, până ce ajunge ... vadă ce i-a făcut găina!... Și, când se uită în cuibariu, ce să vadă? Găina se ouase o mărgică. Baba, când vede că ș-a bătut găina joc de dânsa, o prinde ș-o bate, ș-o bate, păn-o omoară în bătaie! Și așa, baba ... și nebună a rămas de tot săracă, lipită pământului. De-acu a mai mânca și răbdări prăjite în loc de ouă; că
Ion Luca Caragiale - 25 de minute...
... cu batista, în adevăr pe șosea vine o trăsură în goană, urmată de un vătășel călare. — Aide, soro! aide, nene, pentru numele lui Dumnezeu! că m-ați omorât! — Vezi! nu-ți spuneam eu că-i târziu! zice palpitând cocoana către profesor. Directorul își introduce pe peron familia și strigă sever către macagiul care stă drept, cu mâna gata pe ... Sărutați mâna! Copiii se aruncă și execută ordinul. Măriile-lor sunt din ce în ce mai veseli. — Am auzit, dragă, zice doamnei nevasta directorului, că ați fostără cam bolnăvioară! Mi-a părut grozav de rău... încă-i ziceam lui dom profesor, amicul nostru, zic: vezi dumneata, dacă o ... familia și... amicul dumnealui să vază pe măriile-lor! Pe urmă, întorcându-se la lumea care se duce: — Iată, fraților, o probă mai mult că astăzi opozițiunea este considerată ca afară din națiune... Foarte bine... Vom lua act și de aceasta și vom protesta! Decanul și familia sa au fost ... niște alegeri, o persoană de-naltă influență, aflând despre vrajba celor doi cumnați, a stăruit de i-a împăcat, promițând serios că ...
Ion Luca Caragiale - Cronica fantastică
... și corigător al moravurilor. Ia uitați-vă la chinezul acela care iese din cancelaria Mandarinului Păcei, unde și-a petrecut noaptea din cauză că s'a aflat dormind beat de opiu pe stradă. Vedeți-l, mă rog, ce deșelat pare a fi în urma corecțiunei ... gâfâind cu o hârtie în mână și năvălește pe scara principală a Casei Justiției ! Îl cunoașteți, este bietul Pim-Pim. Nu vă uitați că e slab și lihnit; era gras și burtos acum vro cinci ani, când adversitatea soartei îl îmboldi să intente proces unui vecin care-i răpise ... Danaus, aruncă cu o lopată colosale cătățimi enorme de aur în gura mereu deschisă a unui monstru etern flămând. Lugubră fantazie !...Ați crede că această poartă este intrarea infernului, dasupra căreia geniul cel rău, așa, de gust, a pus să se zugrăvească un specimen de modul cu ... al Fiului-Soarelui dela Peking. Aș avea și aș voi să vă spun multe despre Sik-Tir, dacă în jurisdicțiunea chineză nu ar fi scris că se taie limba oricărui va cuteza să puie în discuțiune numele acestui suprem mandarin. Să ne plecăm frunțile la pământ, după obiceiul pământului, și să
Ion Luca Caragiale - Jertfe patriotice
... a terminat solemna lui cuvântare, tinerii carbonari, scrâșnind din dinți, au ridicat pumnii încleștați în sus, în semn de aplauze și de aclamațiuni, știut fiind că într-o conspirațiune, zgomotul este interzis. În timpul însă când vorbea prezidentul, unul dintre negustori se căuta cu multă stăruință în fundul buzunarului de la ... Dar cum sunt toți foarte lihniți, înfățișarea pungociului durduliu le răstoarnă cu desăvârșire mișcarea întâia. Încrucișându-și unii între alții niște priviri fulgerătoare și uitând că se află într-o cavernă de conspirație, încep să pleoscăiască din palme, strigând toți: - Ura! bravo patriot! să trăiască nenea Niță! Și palmele tinichelelor se ... ce dă? Prezidentul, care se înțelesese din ochi cu tinerii, zice: - Neică Niță, aici e pe frăție, dă fiecare ce poate și cum poate. Dumnealor, că sunt mai tineri și, vorba aia, ce-am avut și ce-am pierdut! dumnealor o să-și puie, doamne ferește! viața în primejdie; că asta nu-i glumă ce facem noi! ia gândește-te dumneata: șapte puteri garante! nene Niță, și Convenția de la Paris! Care va să zică ... de la ușa, îl trage la o parte și, pe când ceilalți ies binișor unul câte unul, îi spune la ureche: - Nene Niță, eu zic ...