Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru MĂCAR CĂ

 Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 575 pentru MĂCAR CĂ.

Constantin Negruzzi - Moralicești haractiruri

... prietin, ca să-l iubascâ cineva, nici vrăjmaș de care să-ș teamâ, căci iubire lui esti fărâ statornicie și urâciune lui fărâ multă țineri, măcar pe fiiștecari zi faci nouâ închipuiri, dar poate cineva zâci nu faci niciuna, căci schimbându-le des, îndatâ le și uită. Atâta iubești schimbările, încât s-ar bolnăvi de ar fi numai un feli de ... aceea ci nu este. De-i scoate prietinu la masă ce mai bună bucată, o ia cu o mulțămire întovărășită cu posomorâri și cârtire, zâcând: nu socotești de fericiți nici o adunări unde nu poate cineva trăi cu slobozănii și mai plăcut este să-ș aleagâ cineva sângur bucățile decât să le iei de la alții. El criticarisăști și poroncile lui Dumnezău și rânduiala firii ... somnul. El să mișcâ ca o mihanii, umblă ca un podalgos, șade ca un idol fărâ suflare, să scoală ca un olog și să vedi pari n-au adus închieturi în lumi. El vorbești mai mult prin vis decât treaz și visazâ mai mult când îi treaz decât când doarme. Bucătărie ... ursită, și orice sunet din casâ—zuzătul unui tricolici. De să va bolnăvi și nu mai are nădejdi de scăpări, să mâhnești mai mult pentru ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Adormirea preasfintei stăpânei noastre Născătoarei de Dumn

... iaste decât toți sfinții, pre sfântul și adevăratul drept, pre blagoslovitul Iisus, a căruia preasfânta Adormire prăznuiaște luminat astăzi sfânta besĂ©rică. Și măcar eu nu sunt vrĂ©dnic a zice nimica întru cinstea și lauda ei, pentru întunecarea ce are mintea mea, de mulțimea păcatelor, iară ... nostru cu slavă și cu cinste, ce fel de dariu vrĂ©dnice aducem? toate câte-s ale lumii, nu sunt vrĂ©dnice înaintea ta. de te voiu numi cer, ești mai naltă, ai născut pre făcătoriul ceriului. De te voiu numi închipuirea lui Dumnezeu, destoinică ești. De te voiu numi doamnă îngerilor, întru toate a fi ... și ver ce alt aș putea zice și aș putea să te numesc, nu iaste destul, cătră lauda măririlor tale. Bucură-te, drept acĂ©ia, tu singură ai prorocit, te vor ferici toate neamurile și adevărat te fericesc, pentru căci cu smereniia ta cea de margine ne-ai arătat cătră ziditoriul tău, te-ai făcut pricină de s-au smerit cel ... ai făcut de au câștigat lăcașurile și fericile ...

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VI

... cărui spinarea să-ți îndoi; Ce dar să dai la slugă, ce oare la stăpân? Să spui minciuni adese, să crezi orice himeră, Precum acea marea poți măsura c-o scoică [1] Trufia unui mare să suferi și să rabzi, S-adeverești neamu-i e vechi și cunoscut, Începe c-un an numai încoace de Vladimir [2] Deși-ți aduci aminte tatăl său în viață Purta o haină sură [3]; iar pre nevasta lui Oricât de slută este Veneră s-o numești; Copiii lui obraznici să ... ziuă pân-în seară, Să ții balanțierul cu ochii neadormiți. De frică să nu scapeți de pe frânghie jos. Ambiția-n ureche atunce îți șoptește cine cată slavă nu trebui să s-oprească. Cine a călcat odată pe treapta cea de-ntâi, Așa îndoind trudă, treizeci de ani ... repaos n-are; Nici marea răscolită din ale sale-adâncuri De cel mai strașnic vifor nu se izbește-atât. Zavistia asupră-ți cârtește ne-ncetat, Măcar nu cutează a s-arăta în față; Deși ai vrednicie și merite înalte, Ea tot te îmbrâncește, te-oboară în sfârșit, Fără să ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a X

... Și-acu ne mirăm; și cu dreptate! [4] Dar' încătro râvna te răpede Din țigănime păn la pustie, Dragă musă?... Cine nu-ți va crede traiul bun face veselie, Iar' ajunul pe nime hrănește? Însă tu de țigani povestește. Păn' țiganii n-avea ce să-îmbuce, Gândeai nu știu îmbina doao; Dar' acum, tot să cauți să-ți faci cruce Întruna, cu mânile-amândoao, Cu câtă-îndrăzneală ș-istățime Sfătuește sătula mulțime ... Bun, drept, înțălept să poruncească Și va sâli gloata desfrânată Ca prestrâns legile să păzască, Atunci gloata nu știe măsură. Ci defaimă toată legătură. Pentru -învățată-în volnicie Nu sufere nice-o contenire, Iară de-altă parte, bine știe -a sa este toată stăpânire; Deci leapădă, calcă și cele Mai drepte și mai bune tocmele, [15] Iar' pe cel bun, care vru ... neînțărcat. În scurt, la macar ce repĂșblică Tu n-afli liniște-adevărată, Toate să strămută, să-înduplecă, Nu e lege statornică,-așezată; Nici poate fi, porunci-s multe Și puțini care vor să le-asculte. [16] Republica-i țarină pustie: Care cum vine roada-i culege, Cel puternic răpește-în ...

 

Ion Luca Caragiale - Deziderate legitime

... de făcut? Să se adreseze cetățenii din Târgul de Munte Ministerului Instrucțiunii Publice, cerând înființarea unui liceu clasic — dacă nu chiar un liceu clasic, măcar un gimnaziu deocamdată, și peste patru ani adăogarea încă a celor trei clase superioare. Dar de câte ori nu s-au adresat ministerului ... care statul să se oblige a face în sfârșit ceva și pentru Târgul de Munte, înființându-i un liceu, dacă nu un liceu, măcar un gimnaziu deocamdată, dar să fie clasic. Târgul de Munte am spus se află la o distanță de o poștă departe de capitala districtului, care este legată cu Bucureștii și cu toate orașele țării prin calea ferată ... fi o linie ferată care să-i lege cu capitala județului! ce viitor ar avea Târgul de Munte! De ani de zile, acești cetățeni protestează urbea lor e lăsata afară din mersul progresului! Sute de alegeri au trecut cu promisiuni din partea candidaților nu vor dezarma până când legitimele pretențiuni ale Târgului de Munte nu vor căpăta deplină satisfacere! Odată, în ajunul unor alegeri generale, s-au și ... ...

 

Radu Greceanu - Începătura istoriii vieții luminatului

... împărățind sultan Mehmet, leat 7191, cîte războaie și turburări într-aceste doao împărății s-au întîmplat, care la viiața acestuiași Șărban-vodă pare-mi-să scrise vor fi, iar noi de aicea începem viiața acestuiași, care mai sus am zis cum și în ce chip s-au rădicat și domniia ... nu numai cu vredniciia împodobit iaste, ci și cu buna faptă a blîndĂ©ților, pe deplin încoronat iaste, pentru care mă și adeverez faptele măriii-sale nemincinos mă vor scoate. Cap. III - Cum, după moartea lui Șărban-vodă, toată boierimea s-au strînsu la Mitropolie de au făcut ... la Mitropolie au trimis pre Preda Brătășanul vel-pitar, i Radul Golescul, de l-au poftit ca să meargă acolo, a carii chiemări măcar pricina nu o știia, iar nici den obște a ieși putea, făr’ cît a merge, și așa mergînd toți numaidecît la ... la Dumnezeu orînduiala era, după cuvîntul carele zice: „că tot darul desăvîrșit de sus iaste“, precum în urmă faptele s-au văzui aievea, ...

 

Grigore Alexandrescu - Cîinele izgonit

... pe o părere, Le lua chiar starea lor.    Favor, ură schimbătoare, Izgonire sau chemare Al domniei era plan. Cîinele gonit de soartă S-auzise cum poartă Simtimenturi de dușman;    C-ar fi zis, nu știu la cine, Cum nu este prea bine A mînca atîția miei, Și dacă le adună Lîna lor pe orice lună, Să-i lase măcar cu piei.    Asemenea mari cuvinte, Pe cum fieșcine simte, Nu sînt prea de suferit. Pe loc vrură să-l gonească; Dar politica domnească Alte pricini ... zis nimic nu știe, nu este bun să ție Un rang între curtezani; la orice-l rînduiește, Nici o slujbă nu-mplinește, nu face nici doi bani.    Atunci vulpe, șarpe, broască, Fără măcar să-l cunoască, De prostia lui vorbea. Unul zicea glas n-are, Altu nu este-n stare O piatră de jos să ia.    Se mira cum de răbdase Domnul, și nu depărtase Pe un cîine ticălos, A ... Făr-a face vrun folos.    Dar după o lungă vreme, Sătul în zadar a geme, Jalbă cîinele a dat, Zicînd ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Muștele și albinele

... demâncare Demonstrau ca avocate Trecute prin doctorat (Căci aveau și ochelari, Ca toți docții cei mai mari), Demonstrau învederat, De la una pân' la mie, se trag din carne vie Și tabăra le-e leagăn Și botezul lor în sânge, -ntrețin și bărbăția Supărând pe cel ce linge, Căci ele ciupesc eroii Și-i deșteaptă la rezbel Și-i invită la măcel; Ele-mpung și ... călugărești, La ospețe-mpărătești, Ele mare au protie: La dulcețe, la plăcinte, Cu dreptul de prezidinte Ele-ncep de căpătâi, Ele pișcă mai întâi; Și -n fine, peste toate, Fără însă , fără poate , Musca este coconeață, se pune poponeață Peste tot ce-a viețuit, Peste tot ce s-a mâncat, Pe orice s-a cheltuit ... stârpise, Producea tot la muscoi. Și era-n dispreț laboarea, Artele, știința,-ardoarea Către binele comun. Și când muștele se pun, Ele, știți, cu iertăciune, ce fac nu se mai spune. Ș-apoi ș-un muscoi isteț Și din toți mai precupeț, Ca un mare mierolog Striga tot din terfelog ... ați armat, fetele mele; însă știți ceva mai bun? Vă cătați de lucrul vostru și de binele comun. Miere cât de multă fie și apuce ...

 

Ion Luca Caragiale - Proces-verbal

... regulă încă de la sf. Gheorghe trecut domnișoarii Lucreția Ionescu pe un an, iar acum sub felurite pretexte refudă, nevoind să considere absolut nimic. Considerând domnișoara Lucreția Ionescu pretinde este în dreptul său deoarece în virtutea contractului cu timbru în regulă, când se știa are domiciliu, neașteptându-se nicidecum, căci nu a avut măcar cea mai mică somațiune iar biletul de închiriat a fost pus ilegal și de aceea nu i-a dat nici o ... să vadă când începe să se mute domnișoara Lucreția Ionescu și cu mătușa sa d-na Anica Ionescu, iar acestea au început să râdă spunând parol, dumneavoastră ați luat casa! iar la întrebarea domnișoarii Matildii Popescu de ce râde, vechile chiriașe au răspuns dânsele o au casa până la sf. Gheorghe, atunci a început nouele chiriașe să râdă, iar la întrebarea d-șoarii Lucreții Ionescu ... n-am poftă și de alt bucluc, și atunci pretinde dânsul toate chiriașele au sărit asupra-i caudându-i lediuni. Având în vedere ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Preobrajeniia Domnului nostru Iisus Hristos 2

... În ce chip de nor luminat ce umbriia și muntele și pre apostoli, s-au arătat Duhul Sfânt; și pentru ca să cunoască fieștecarele cum să afla toată sfânta troiță la acest lucru preaslăvit, părintele cel fărde început au adevărat cum iaste de față, cu cuvintele ce au zis cătră apostoli: Acesta iaste Fiiul mieu cel iubit, pre acesta ascultați. O, fericiț ochii apostolilor carii s ... acela iaste ertătoriu, acela iaste iubitoriu de streini, cuciarnic, pacinic și, în scurte cuvinte, acela iaste lăcașul tuturor bunătăților și vasul tuturor darurilor. Și cum iaste adevărul așa, o dovedĂ©ște dumnezeiasca Evanghelie. PovestĂ©ște evanghelistul Ioan Botezătoriu la capul cel dintâi cum , văzând Ioan Botezătoriul pre Hristos mergând cătră dânsul, fiind cu totul plin de bucurie pentru darul ce lua, au început a mărturisi înaintea ... neascultarea. Și au zis păcat, iar nu păcate, pentru căci numai întru acĂ©ia singură neascultare să cuprinde toate păcatele. Drept acĂ©ia zicând cum păcatul acela l-au șters Domnul nostru arată cum au șters împreună toate și

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Florilor

... dintru voi le va ținea și le va face. Drept acĂ©ia iubiții miei ascultători, câț v-aț adunat la această cuvioasă și sufletească adunare, măcar iaste astăzi dumineca ce să numĂ©ște de obște a florilor, iar n-am a zice pentru dânsa nimica. Una, pentru ... Drept acĂ©ia, pentru acel lucru avem datorie mai vârtos și trebue să zicem cĂ©lia ce ne va lumina domnul Hristos, de la carele cĂ©rem și ajutor. Ci vă pohtesc să ascultaț cu dragoste cĂ©lia ce voiu să zic; și socotesc de nu veț lua vreun folos din zisele mĂ©le, iară pagubă știu bine nu veț avea. Din cĂ©le 7 taini ce ține sfânta și dumnezeiasca besĂ©rică a răsăritului iaste cea dintâi la rânduială și mai mare decât toate, sfântul ... alții iară au câte doi duhovnici, unul la țară și altul la oraș; la cel de la țară, ca la un om prost, spune păcatele cĂ©le ce socotĂ©ște el sunt mai mari, iar la cel de la oraș spune păcatele

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>