Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CĂ

 Rezultatele 591 - 600 din aproximativ 2894 pentru .

Ion Luca Caragiale - Știri franceze chestiunea Dobrogei

... franceze chestiunea Dobrogei Știri franceze chestiunea Dobrogei de Ion Luca Caragiale Ziarul franțuzesc les DĂ©bats primește o corespondență din Buda-Pesta, care, cu toate e datată dinainte de intrarea Românilor în Dobrogea, aruncă oarecare lumină asupra celor din urmă împrejurări politice din Orient, interesându-ne în deosebi. Deși corespondentul ... Mangalia, și în sfârșit șanțuri și valuri de pământ înșirate între Maglai și Sulina. Guvernul român a găsit aceste propuneri neacceptabile, mai ales Rusia nu părea voiește să dea nicio compensare, și a însărcinat pe agentul său dela Petersburg, generalul Ghica, să facă o contra-propunere guvernului rusesc. România ... s'a văzut silit să se adreseze puterilor iscălitoare ale tractatului, spre a le cere sfatul. Toată lumea a răspuns România poate și trebue, în virtutea tractatului dela Berlin, să ia Dobrogea în stăpânire. Intrarea românilor în Dobrogea săvârșită azi, nu începuse încă pe când ... a însărcinat pe reprezentantul său la Petersburg cu o nouă contra-propunere, care trebue să fi fost deja înmânată prințului Gorceacof. În sfârșit corespondentul spune

 

Ion Luca Caragiale - Căldură mare

... spui, dacă nu ți-am spus ce să-i spui? Stăi, întâi să-ți spui; nu te repezi... Să-i spui când s-o-ntoarce l-a căutat... F.: Cine? D.: Eu. F.: Numele dv.? D.: Destul atâta! mă cunoaște dumnealui... suntem prieteni... F.: Bine, domnule. D.: Ai ... D.: Ai înțeles? F.: Am înțeles. D.: A!... și dacă vede pe amicul nostru... F.: Care amic? D.: Știe dumnealui!... să-i spuie nu s-a putut reuși cu afacerea știută nimic, fiincă am vorbit cu persoana... Nu uita! F.: Se poate să uit? D.: ...și ... zice acuma e prea târziu, dacă n-a venit la vreme; căci dacă venea măcar cu câteva zile înainte, altă vorba!... poate s-ar fi putut... Ține minte! F.: Țiu, domnule... D.: ... deoarece nu plecase încă mătușa persoanei care s-a dus pentru ca să ... D.: Mitică?... peste poate!... Ce stradă e aici? F.: Numărul 11 bis... D.: Nu e vorba de 11 bis. F.: A zis domnul nu vrea să puie 13, ...

 

Ion Luca Caragiale - O reparațiune

... în fruntea numărului de a doua zi, dând-o în judecata opiniei publice a întregii românimi. În adevăr, notița aceea, credea nu i-ar fi trăznit prin cap s'o scrie nici celui mai rabiat șovinist maghiar de cea mai josnică speță. Tot a doua ... în toiul târgului, trage o palmă unui om pacinic, și când acesta, amețit de așa ofensă, vrea să deschidă gura, deșuchiatul, zâmbind grațios, îi spune a fost numai o greșală de mișcare, așa, din nebăgare de seamă, și-i cere cavalerește pardon, bătându-l amical cu palma cealaltă ... denunță, cu sarcasme pline de acel miros specific speluncilor bucureștenești, unde se strâng, în academii libere, toți intelectualii de industrie, - se denunță în gazeta dumitale, rațiunea și temeiul însuflețirii unei mari întruniri naționale sunt numai pițula și groșița, pofta chefului de gură-cască de-o parte, de alta setea de ... de pe o fereastră a casei dumitale, se aruncă zoale în capul publicului; iar dumneata stăpânul casei, zâmbind candid, declari, dela altă fereastră, desaprobi această murdărie săvârșită fără voia dumitale, ba chiar îți pare... necuviincioasă. Ei ! apoi, să ne ierți ! așa nu merge, onorate și nevinovate domnule ! Pentru

 

Ion Luca Caragiale - Plagiatul Zola-Bibescu

... dau peste altceva și mai grav decât o inexactitate sau o falsă pricepere de vorbe tehnice: dau peste un plagiat în toată regula. Ofițerii descopăr naturalistul, atât de amator de documente, luase o eminentă operă personală a unui camarad al lor, prințul George Bibescu, fost adjutant al generalului ... Zola s-ar fi mărginit a întrebuința opera prințului Bibescu numai ca un izvor de date sigure asupra mișcării corpului 7, se-nțelege nimeni n-ar fi avut ceva de spus; cu toate și atunci onestitatea literară ar fi reclamat o declarare cât de trecătoare, o notiță măcar, în care să se facă onoare izvorului prețioaselor date. Dar ... Zola, încolțit din toate părțile, se hotărăște, în fine, să răspunză. El publică în Figaro un lung articol, în care caută să se scuze arătând își ia documentele de unde le găsește. Mărturisirea se pierde în o grămadă de vorbe: e bine s-o extragem și să o dăm singură ... scris asupra mișcării corpului 7 o operă de o extremă însemnătate, de care m-am servit mult... Mi s-a imputat cu asprime ...

 

Ion Luca Caragiale - Pohod la șosea

... 2 pag. 22-28 și în Almanahul Claponului pe anul de la Mahomet 1295, de la Christos 1878. De mult se vorbea, Se tot auzea are să fie Mare bătălie Și -n București, Au de gând să vie Oștile rusești, Căci de-aici se poate Laolaltă toate Lesne să pășească În țara turcească. Vreme a ... începu A se arăta Pe ici pe colea, Câte-un ofițer Singur și stingher — Când se pomeni Lumea într-o zi (Mai alaltăieri) sosesc aci Mii de ofițeri: Să calci unde vrei Te-mpiedici de ei. Tot muscali de soi Gata de război, Care toți firește Vorbesc muscălește ... au vestit Cum negreșit Peste prea puțin Toți muscalii vin. Vestea zboară iute, În zece minute S-a dat sfoară-n țară, va să sosească La șosea afară Oastea muscălească... Și iată-n sfârșit a și sosit! La zi-ntâi de Mai A pornit alai, Gloată peste gloată Merge lumea toată, Claie pe grămadă, Pe ...

 

Ion Luca Caragiale - Un incident la cameră

... picioare pe banca din fața celei ministeriale, se vede d. Sihleanu, alesul dela Putna, clipind din ochi, gesticulând academicește și mișcându-și repede buzele; pare ține un discurs; din nenorocire însă, d. Sihleanu se paote vedea numai, de auzit nici -i vorbă; dar aceasta nu descurajează pe orator, care, cu talentul său cunoscut, își urmează discursul mai departe. D. Maiorescu cere necontenit cuvântul în cestiune ... ca singură autoritate constituită până acuma, și-l roagă a-i spune cine a tipărit acel apel nominal ? Camera se zice nu poate acorda cuvântul și nu poate discuta nimica, de vreme ce încă nu e constituită; așa e; dar atunci, cine tipărește lista alfabetică a ... să se trecă în apelul nomunal provizoriu, în locul numelui aceluia ce posedă certificatul de ales dat de biuroul definitiv, un alt nume, numai pentru un prefect s'a pripit a telegrafia ministrului știrea neadevărată despre reușita candidatului său de predilecție ? Până la verificarea titlurilor, prin ... Se produce din nou sgomot; d. Maiorescu încheie repetându-și cererea, și guvernamentalii se domolesc de îndată ce d. C. A. Rosetti arată ...

 

Mihai Costăchescu - Cântecul mioarei

... trei cârduri de oi, de oi bucălăi, la lână țigăi, la coadă pârnăi, cu coarnele ciute, cu steluță-n frunte, cu trei ciobănei, tustrei verișori, -s din trei surori. Unu-i ungurean, unu-i moldovean și uni-i vrâncean. Da cel ungurean și cu cel vrâncean pe cel moldovan, ei ... oi, de pe ieste văi, cu sumanul lăi, mâncat de nevoi și bătut de ploi… Ciobănaș cu lance, dă-ți oile-ncoace, la verde zăvoi, -i iarbă de noi și umbră de voi… sus frunza rătundă, jos iarba măruntă, sus îi frunza deasă, jos îi iarba grasă… Ciobănaș cu glugă ... trișculiță, să-mi faci cruciuliță și din buciumaș, să-mi faci prăpuraș… Tot să mă mângâi, tu la cap să-mi pui flueraș de os -mi zice duios, flueraș de soc -mi zice cu foc, flueraș de fag -mi zice cu drag… Vântul mi-a sufla, oile-or zbiera, cânii m-or urla și m-or căuta… Iar dac-ăi zări ... ți spune, mult oi lăcrăma și v-oi blăstăma și v-iți clătina, mări, ca frunza, și v-iți legăna, mări, ca iarba. — Noi

 

Mihai Eminescu - Când crivățul cu iarna...

... țară se aștern, Vânturi scutur aripe, zăpadă norii cern... Îmi place-atuncea-n scaun să stau în drept de vatră, S-aud cânii sub garduri scheaună și latră, Jăraticul să-l potol, să-l sfarm cu lunge clești, Să cuget basme mândre, poetice povești. Pe jos să șadă fete pe ... fag ­ În visele din somnu-mi s-adun și se îmbină, Fac nunți de patru zile și de patru nopți pline. Îmi-pare atunci mândră Ileană Cosânzeană, Cu ochi, albastre stele, blondă, un spic de grâu, În mine se-ndrăgește și-ușoară-aeriană S-așază pe genunchii-mi, cunjură ... zâmbind în visul său ­ Ochii i-s plini de lacrimi ce nu le înțelege, Cu buze-abia deschise îmi spune blânde șege. Îmi pare e vară, noaptea-i dulce brună, lanuri undoiază, apele lin plâng, nourii îi sparge-o armonioasă lună, stelele din ceruri se scutură și ning ­ Prin lanuri înflorite noi mergem împreună Și mândre flori câmpene eu pentru dânsa strâng Și ea la ...

 

Mihai Eminescu - Cugetările sărmanului Dionis

... cum codește-un negru purec; Să-mi moi degetul în gură — am să-l prind — ba las’, săracul! Pripășit la vreo femeie, știu ar vedea pe dracul, Dară eu — ce-mi pasă mie — bietul „îns!“ la ce să-l purec? Și motanul toarce ... ce-i. — Măi motane, Vino-ncoa să stăm de vorbă, unice amic și ornic. De-ar fi-n lume-un sat de mîțe, zău! -n el te-aș pune vornic, Ca să știi și tu odată, boieria ce-i, sărmane! Oare ce gîndește hîtrul de stă ghem și toarce ... de-aș fi — simțirea-mi ar fi vecinic la aman! În prelegeri populare idealele le apăr Și junimei generoase, domnișoarele ce scapăr, Le arăt lumea vis e — un vis sarbăd — de motan. Sau ca popă colo-n templul, închinat ființei, care După chip ș-asemănare a ... zgîriet el v-a dat gheară Și la tors v-a dat mustețe — vreți să-l pipăiți cu laba? Ii! în clondir se stinge căpețelul de lumină! Moșule, mergi de te culcă, nu vezi ...

 

Mihai Eminescu - Surori

... căscate Salutează-n a ei cale pământească zeitate. Tu surâzi. Te simți născută spre fericea omenimei. Toți o știu asta, căci bună zic ești dulce copilă, un ochi nu s-urcă-n lacrimi înspre tine în zădar Și ades când noaptea pune ochiol lumei otar, Neștiută cauți praguri, scunde, vrednice de ... un ochi nu se abate l-a ei viață-ntunecoasă. O Doamne!gândește-n sine, cei ce-azvârl cu pietre-n mine Cum drept și bun veghezi tu zic asupra tuturor... Vars-o rază, numai una din eternul tău amor Într-a sufletului noapte și în ... De-a muri, nici chiar în moarte liniște nu va să-i fie. Nu ­ nici maiestatea morții nu sfințește pe sărac. Poate scheletul, care a purtat astă-avuție De frumseță și durere... preparat d-anatomie Va face-un pedant dintr-însul. Și în urmă într ... pragul depravării Și-un moment obscur născut-a astă fiică a durerii Ce răspundere-are-n lume-așa numita fericire. Poate

 

Mihail Kogălniceanu - Soir%C3%A9es dansantes (Adunări dănțuitoare)

... Iași. Balurile de atunce nu sămăna nicidecum cu suarelele de astăzi. Luminația ce se făcea în ogradă și în ulițele de pinpregiur înștiința tot târgul era bal la cutare și cutare boier. Astăzi, de abia spre încălzirea vizitiilor, doi-trii tăciuni ard la poartă întocmai ca focul din ograda lui ... astăzi ies de la o suare biurgherească de acum, cu gura plină de posmagi și de pudinci făcute în casă de un bucătar țigan, și -mi aduc aminte de acele nopți strălucite a cărora toate lumânările s-au stins, crez am visat sărbări din Halima Balurile cele mari au trecut cu miile lor de lumânări și cu desfătăcioasele mese, dar suarelele dansante trăiesc încă în ... câte corăbii au sosit la Galați și cât se vinde chila de grâu și de păpușoi. Deci, toată această lume este un adevărat vinograd , numai nu-i sărat, alcătuit de pălării de paie și straie negre, de pelerinuri și capele sau turbanuri stacoșii; scriitori pe la secții, vechili pe la ... fost micul Fenix din Târgul Cucului; ea dețifră destul de bine muzica, zugrăvește înfricoșat trupuri goale; cu toate aceste, talentul său cel mai frumos este ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>