Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CU
Rezultatele 1851 - 1860 din aproximativ 2139 pentru CU.
... și compacte s-au întins pretutindeni. Visătorul însă visa și nu vedea deznădejdea celor ce rămăseseră afară, așteptînd la poarta casei lui, făcută din întunerec, cu fărașurile în mînă. El visa ținîndu-și scînteia lui coperită sub cenușă, meditînd să lumineze cu ea, cînd va veni timpul, alte orizonturi nebănuite, alte adîncuri în care lumina nici unei torțe nu-și jucase încă despletita-i văpaie. Cu mica lui scînteie ascunsă în suflet, pe care știa că atunci cînd va voi poate s-o împartă în înmiite fărîmituri de lumină, cu care să iasă și să le arunce în întunerec, cum iese cel Atotputernic cu nesfîrșitu-i cortegiu de constelații și le aruncă pe cer ca o ploaie de albe flori de jăratec... La ce bun însă să mai luminezi ... pretutindeni constelații orbitoare, să recazi subt formă de trăsnet din înălțimi pe capul atîtor stupizi filistini ce stau să-ți urmărească fantasmagoricele-ți capricii ; și cu toate acestea să te sfiești să-ți pui un paratrăsnet înălțimilor, să-ți îndulcești lumina cu un abajur, să-ți pui la adăpostul unui obroc scînteia, e într-adevăr o nebunie. Oricît de întunerec ai face în jurul tău, ori cu ...
Elena Liliana Popescu - Imn Existenței
... lume nu zămislise Zarea ca Soarelui cărare să-i fie așternută, Atunci, aflat el însuși în pură contemplare, stând conținut în sine, un astru interior cu raze virtuale, privind cu detașare la rolul ce-i revine doar lui în viitor. Ce ar putea să-nsemne, într-un Acum prezente un infinit în Clipă sau Clipa ... Ți mulțumească, primind a ta iertare de tot ce îl desparte, dar zorii îi vestesc, De clipa însemnată când va putea să creadă cu-adevărat în Tine descoperind în el, Trimisul Tău în lumea ce n-a știut să vadă și viața să-Ți închine, supusul Tău ... îndreptățită să-i fie-nvățătoare, Să poată să-l ajute, căzut în neputință atunci când disperarea părea să-l copleșească, învins de îndoială sau când, cu ușurință, primea în dar iertarea uitând să-Ți mulțumească, Să-l facă să-nțeleagă, când repetând greșeala, primea pedeapsă dreaptă, că totul se plătește, și ... n clește. IX Îl învățase multe și-avea să-l mai învețe, luând diverse forme, prin care să-i arate ce rol deține-n lumea cu ...
Elena Liliana Popescu - Imn Libertății
... și învățându-l să primească oricând ideea potrivită în încercarea-i omenească De a pătrunde înțelesul din nepătrunsele mistere ce împânzesc tot universul cu-nșelătoarele himere... VI Dar oare lumea pregătită era, pe-atunci, să se trezească făr' a fi dusă în ispită de slaba-i fire ... îndrăznește și, negândind, pripit se-avântă În aventura-i nebunească să netezească totu'-n cale venind ce-i vechi să-nlocuiască, chiar de-i primit cu osanale Crezut a fi Înnoitorul, „Pe Zeus, e de milă vrednic!â€� Fiindcă el, cuceritorul, de-ar fi umil, retras, cucernic, Ar ... ducând povara iluziei că doar Olimpul e-n drept să judece-n afara Lumescului neștiutor. Purtând în suflet îndoiala eu, temerarul luptător, nemaicrezând în învoiala Cu omenirea suferindă, cea de tradiții păstrătoare, făr' a-ndrăzni să se desprindă, să-și fie eliberatoare, Voiam prin orice sacrificiu să o ajut ... descătușare când, răzvrătit, fără speranță de-a căpăta, cândva, iertare, M-am aruncat în aventura cea mai temută dintre toate și nemaiîmbrăcând armura, cu pieptul gol, spre libertate, Am îndrăznit să fiu proscrisul și, sfâșiind vălul uitării, m-am prăbușit din paradisul indiferenței, renunțării... Eliberându-mă de teamă am ...
... telurile scoase. Parcă pustiise și mistuise focul. De la o vreme însă lucrurile începuseră să treacă numai din casa cuconului Gavrilaș dincolo. Norocul îl părăsise cu totul: într-o săptămână rămăsese numai cu paturile. Pe ce o să mai joace? mă gândeam eu. Când, într-o seară, slugile purtară din ograda nenorocosului cel din urmă lucru: un tablou ... mare, acoperit. Ținuse mult, tare mult, conul Gavrilaș la dânsul, și mai cu seamă nevasta lui. Când l-au scos pe poartă, amândoi îl urmăriră cu privirile de la fereastră. A doua zi îl câștigă din nou. Tabloul, tot acoperit, făcu plimbarea înapoi. Schimbul acesta, o zi al unuia ... pe fața lui ca o bucățică de hârtie. De la fereastra unde eram, într-o ochire repede, văzui înfățișarea mândră a unei femei, cu fața albă, cu ochii întunecați, cu o mână pe rezemătoarea jilțului în care sta, cu ceealaltă la piept, pe niște dantele, poate. Semăna bine cu soția cuconului Gavrilaș. Era mama ei. În aceeași clipă, cuconul Gavrilaș, numai în jiletcă, alergă să ajute, aplecară tabloul și-l duseră dincolo... Din ziua ... ...
... a se șterge, încât abia poți descifra câteva cuvinte și numele Mircea, iar pe cealaltă se citesc deslușit aceste cuvinte: "Aici odihnește maica Teofana călugăriță, cu fie-sa doamna Florica și fiul seu Nicolae-vodă, leat 1425." Descoperire neașteptată și plăcută! Familia lui Mihai Viteazul în același mormânt cu bătrânul Mircea. Deși o istorie zice că doamna Florica a murit în sclavie la hanul tătăresc, căruia se trimisese în dar de Sigismund ... a reușit s-o scape cu promisiuni trimise hanului prin deputații săi, sau că Radu Șerban I, moștenitorul tronului, și boierii țării au liberat-o cu dare de bani, crezând că este o dezonoare generală să se afle în mâinile tătarilor familia unui astfel de om. Cât pentru maica lui, Teodora ... ca și fiul său. Aci se păstrează asemenea comemorarea acelui principe religios, amic al sfântului Nifon și cel mai fanatic fondator de biserici. Am văzut cu părere de rău că, pentru o mănăstire cu venit de 4 sau 5.000.000 lei, Cozia nu era îndestul de bine ținută; picături de ploaie și-au lăsat urmele pe pereții camerelor ...
Ioan Slavici - Propaganda semitică
... eraÅ împinșÄ de firea lor a-șÄ da silința să ne facă de o potrivă cu dînșiÄ, și uniÄ maÄ indirect și maÄ cu precauțiune, iar alțiÄ c’o insolență revoltătoare aÅ luat în bătaie de joc preocupările noastre religionare, tradițiunile noastre naționale, obiceiurile moștenite de la părințÄ noștri ... mijlocul unei societățÄ pornite spre destrămare însă toate acestea sunt banalitățÄ, cum banalitate e sfînta cuminecătură pentru cel ce și-a perdut credința. Cu vorbe frumoase, cu forme deșerte, cu declamațiunÄ patetice nu se maÄ poate vindeca societatea noastră de boala, în care am aruncat-o prin propagarea uneÄ culturÄ stricate. Nu e, înainte de ... lovitura, pe care o primește unul, pe toțÄ îÄ atinge. Deși ține mult la țară și la neamul luÄ, săteanul român a perdut cu desăvîrșire simțîmĂȘntul, că pe sine însușÄ se păgubește când strică ceea-ce e al comuneÄ, al județuluÄ și amaÄ ales al statului și că propriile ... convingerea, că e cestiune de conservare națională să ne reîntărim conștiința comunitățiÄ de interese morale și că aceasta n’o putem face de cât combătînd cu ...
Ion Luca Caragiale - Așa să mor!
... și la vorbă; vesel, deștept, vioi; plin de glume și, mai presus de toate, om umblat. Ceasuri întregi am tras cu urechea la conversația lui cu ceilalți călători, și, din câte am putut înțelege, am rămas cu convingerea care, mai târziu, trebuia să mi se confirme cu prisos că mă aflu în fața unui om extraordinar. Acest tânăr, nu numai că știa atâtea limbi, dar cunoștea de aproape și țările lor: vorbea ... ne mai vedem cu bine la anul!. Dar nu numai atâta! Tânărul călător nu trecea prin lume ca o pasăre; era o minte cugetătoare, înavuțită cu frumoase învățături știa tot ce se petrece în lumea mare și-n cea mică. Vorbea, în perfectă cunoștință de cauză și cu egală competență, despre greva sindicalistă din Franța; despre reforma financiară a Germaniei; despre mișcarea sufragetelor din Englitera; despre expoziția secesioniștilor din Berlin; despre ... la politica românească... Lui Stere i-a spus el să nu intre până n-are o siguranță solidă, să nu pață și el cu liberalii ce a pățit Take cu
Ion Luca Caragiale - Bacalaureat
... N-ar fi fost mai bine, madam Georgescu — zic eu — să fl mers d. Georgescu în persoană la profesor?... Știți..., d. Georgescu, om cu greutate... ca tată, altfel... Eu... de... străin... — Aș! ți-ai găsit! Georgescu! nu-l știi pe Georgescu ce indiferent e cu copiii? Daca ar fi fost după Georgescu, nici Virgiliu, nici Horațiu n-ar fi fost în facultate... Despre partea lui Georgescu, rămâneau băieții fără bacaloriat ... de activitate socială?... Profesorul se uită la mine aiurit, fără să-nțeleagă. Eu urmez... — Bunioară, am văzut absurdități în școalele noastre; am văzut copii cu excelente aptitudini la studii, condamnați a sta un an repetenți, fiindcă n-au avut notă suficientă la muzică sau la gimnastică... înțelegi bine ... împiedica pe un tânăr dispus să învețe Dreptul, să piarză un an, fiindcă nu e tare la Morală... Ce are a face Morala cu cariera de avocat, pe care vrea tânărul să o îmbrățișeze?... Ba nu, spune d-ta! Profesorul holbează ochii la mine și mai aiurit... Văzându-l ... S-a băut șampanie în sănătatea lui Ovidiu Georgescu, urându-i-se o strălucita carieră. Cocoana Caliopi, în culmea fericirei, a sărutat ...
Ion Luca Caragiale - Cometa Falb
... ajuns. Îmi trebuia ceva mai pe larg. Să spun însă în treacăt ce lucru ciudat se petrecea în spiritul meu : pe de o parte căutam cu dinadinsul să găsesc păreri savante cari să tăgăduiască posibilitatea cataclismului ; iar pe de altă parte, și mai cu dinadinsul dedeam crezămînt părerilor cari înclinau a confirma prevederile lui Falb. Îmi plăceau cele dintîi, dar cele de-al doilea mă stăpîneau. Am ... Iar nu mai puțin minunatul Herschell zice : « Coada întreagă a unei comete poate că nu-i mai grea decît cîteva dramuri ». Cu cît îmbărbătam pe alții, cu atîta, parcă, mă-mbărbătam și eu. Într-o dimineață, însă, n-apucasem să arunc bine unui prieten îngrijat afirmațiile celor două genii, și pusei mîna ... în Africa… Cînd colo, o depeșe din America : Cometa ! Cometa… a apărut ! Se vede cu ochii liberi în America de Sud ! Monstrul însărcinat cu executarea pămîntului osîndit s-a arătat la poarta cerului nostru ! * S-a isprăvit ! S-a dus toată enciclopedia ! Într ... a rădicat lui, spre a-l slăvi pre el ? atîtea locașuri sfinte, unde adesea îl rugăm așa de frumos să ne ajute ...
Ion Luca Caragiale - Cronica (Caragiale)
... și ursuz ca un cazac. Se spălă și se așeză la dejun. Pe semne, l'o fi supărat vr'o purdalnică de măsea, că trecu cu cinci litre fără una peste porția obicinuită; și mi se rădică dela masă făcând cu ochiul, din mahmur zefliu, și din ursuz chefliu, trandafiriu la obraz și cu barbișul cătând a gâlceavă. - A ! saperlote ! își zise strașnicul primar, legănându-se într'un fotoliu măreț. - A ! saperlote ! a ... de sărută mâna conașului. Asistenții își mușcă buzele; fetele râd; profesoara schimbă fețe fețe, și Marița, nepoata feciorului, iese din bancă și vine să mânjească cu nasul mâna primarului Bucharei. Conu Gugumano își scoate o gheată, se scarpină cu sete pe talpa piciorului, și esclamă: - Dar mulți purici aveți pe aici ! Apoi se adresează cu bună voință către Marița, care i-a sărutat mâna: - Bine ! să trăești ! Ei, fă ! știi tu carte ? - Hîhî, respunde fata. - Prea bine, bravo ... primarul vestit al Bucharei, cuvintele lui Byron: Tu es passablement insolent, Bob Southey ! Mesdames et messieus ! Signore e signori ! Doamnelor și Domnilor ! Vedeți că 'ncep cu ...
Ion Luca Caragiale - Culisele chestiunii naționale
... D. Brote le 'nghițea, le mistuia, și zâmbea în semn de mare recunoștință. Din aceste seanțe de ipnotism politic, a rămas d. Brote cu un întreg repertoriu de gesturi scurte și hotărâte a la Sturdza, de încruntări cu două sensuri, de zâmbete cu mai multe înțelesuri a la Sturdza, și de formele de catechism moral și politic ca acestea: Conservatorii sunt reacționari, ciocoi; ciocoii n'au ... serile cu un șef de partid, apoi șef de guvern, la masă, între soția unui academic și soția unui ministru plenipotențiar și față în față cu respectivii. Și musiu Brote în sus, și musiu Brote în jos, și intimitate, și familiaritate, și cordialitate. D. Brote face furori în saloanele cele mai ... bărbat de stat, cel mai sublim patriot, geniul bun al Românismului, o adevărată reincarnațiune a răposatului I. C. Brătianu. D. Aurel Popovici ascultă cu religiositate. D. Brote, urmând, îi face aspre mustrări că nu frecuentează mai mult pe sublimul șef liberal, că este prea indiferent față cu marele om, indiferen;ă cu atât mai vinovată cu ...