Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru ÎNCREDINȚAT CĂ

 Rezultatele 141 - 150 din aproximativ 240 pentru ÎNCREDINȚAT CĂ.

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii

... critic, chiar înainte de a citi o producție literară artistică, poate spune va cuprinde greșeli, va avea lipsuri. Pentru ce? Pentru absolutul în artă e peste putință, deoarece arta e prea complexă pentru ca în ea să fie o dezlegare exactă a problemelor ca ... sa, fiindcă vede cât e de departe opera făcută de cea visată; cum ar putea fi mulțumit criticul, care are și el idealul său? Pentru și criticul trebuie să aibă idealul său literar și artistic, și acest ideal poate să fie deosebit de idealul artistului, când critic și artist fac ... dăm și peste greșeli de logică. Așa, Hamlet, în vestitul monolog ,,A fi ori a nu fi", zice vorbind de moarte e ,,o țară necunoscută, al cărei hotar nu l-a mai trecut îndărăt nici un călător"; și puțin mai înainte vorbise cu umbra ... critica noastră unilaterală, cu drept cuvânt se vor mira de această analiză critică, unde alăturea de cuvântul geniu stă cuvântul imbecil , și vor crede poate felul de critică al lui Faguet e o excepție, ori ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Personalitatea și morala în artă

... numele și însemnătatea d-sale ne silesc să-i cercetăm părerile date la lumină. Și ni se cere asemenea analiză mai mult decât oricui, pentru și noi am scris despre comediile dlui Caragiale, pentru părerile autorului sunt în unele privințe protivnice părerilor noastre și pentru autorul ia la vale unele idei ce ne sunt scumpe și pe care trebuie să le apărăm. Cititorii noștri nu ne vor bănui dacă ne ... la analiza unor fraze, argumentări, încheieri logice, așa de numeroase în micile articole ale dlui Maiorescu; căci citind scrierea noastră până la sfârșit, vor vedea eminentul critic atinge chestii nespus de însemnate și prețioase. Începem cu articolul asupra comediilor dlui Caragiale. Am zis într-însul sunt multe păreri, pe care nu le primim deloc, dar trebuie să mai adăugăm sunt altele, cu care ne unim în totul, ba sunt și unele rostite chiar de noi în articolul ce am scris asupra dlui Caragiale. Și ... ,,lucrarea dlui Caragiale este originală", si noi credem despre comediile lui ,, pun pe scenă câteva tipuri din viața noastră socială de astăzi" și ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a X

... Și-acu ne mirăm; și cu dreptate! [4] Dar' încătro râvna te răpede Din țigănime păn la pustie, Dragă musă?... Cine nu-ți va crede traiul bun face veselie, Iar' ajunul pe nime hrănește? Însă tu de țigani povestește. Păn' țiganii n-avea ce să-îmbuce, Gândeai nu știu îmbina doao; Dar' acum, tot să cauți să-ți faci cruce Întruna, cu mânile-amândoao, Cu câtă-îndrăzneală ș-istățime Sfătuește sătula mulțime ... Atunci gloata nu știe măsură. Ci defaimă toată legătură. Pentru -învățată-în volnicie Nu sufere nice-o contenire, Iară de-altă parte, bine știe -a sa este toată stăpânire; Deci leapădă, calcă și cele Mai drepte și mai bune tocmele, [15] Iar' pe cel bun, care vru ... neînțărcat. În scurt, la macar ce repĂșblică Tu n-afli liniște-adevărată, Toate să strămută, să-înduplecă, Nu e lege statornică,-așezată; Nici poate fi, porunci-s multe Și puțini care vor să le-asculte. [16] Republica-i țarină pustie: Care cum vine roada-i culege, Cel puternic răpește-în ... mult ca să nu mă lățesc, Încheiu cuvântul și vă zic iară: Monarhia-i cea mai bună-în țară. De-aristocrație n-am ce zice,

 

Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia

... tot locul țărani, braconieri derbedei, care de când cu militarismul, sunt aproape toți deprinși cu pușca stârpind fără cruțare tot ce le iese înainte, așa în ținu­tul Hotinului și al Sorocii, mai nici urmă n-a mai rămas din păsările de vânat. Numai iarna mai vin din Podolia peste Nistrul înghețat droaie de lupi, fiind ... aceasta, dacă nu-i înfrânată de răbdare și prevedere, poate aduce pe vânător până la nebunie și la urmări periculoa­se, mai ales din cauză lăcomia de cucerire e cea mai durabilă din toate pasiunile. Aceasta o dovedesc mulți octogenari, care mai pe brânci se târâie la vânat, sperând a dobândi ceva, de nu pasărea întreagă, atunci cel puțin o peniță de pe dânsa, iar ... asista la așa priveliște și război, în care este întrebuințată toată puterea brațului și toată iscusința gimnasticii. Mai totdeauna pescarii rămân biruitori; dar se­ntâmplă mănunchile harpunelor se rup, atunci monstrul se cufundă în adâncime și scapă de prigonire. Spectacolul se ter­mină prin aceea victima, pierzând mult sânge și slăbind în mișcări, se lasă trasă la mal, unde prin câteva lovituri cu vâslele peste cap, este ucisă și scoasă ...

 

Petre Ispirescu - Voinicul cel fără de tată

... să intre ea la împăratul cu mijlocire de iertare. Când auzi împărăteasa de cele ce se întâmplase, se luă cu mâinile de păr. Ea zicea este peste poate ca să rămâie cineva însărcinată din vedere. Vezi ea știa cum merg lucrurile în lume. Și la o minune ca aceasta nici se aștepta. Lucrurile nu puteau rămânea mult timp acoperite. Împărăteasa, de silă, de milă, fu nevoită a spune împăratului toată șiretenia. Când auzi ... din pivniță și veni milogindu-se la muma voinicului ca să-și facă pomană cu el să-l priimească la curtea ei, căci zicea el pribegește nu știu de cât timp orbăcăind prin acel bunget de pădure. Spuse un nenorocit carele se rătăcise, umblând după vânat, și da laudă Domnului l-a învrednicit a mai da peste ființe de oameni. Ea, biet, care știa ce este necazul și lipsa, își plecă ... pentru boala dumitale, stăpână; dară n-are cine se duce să-l aducă. Și îi spuse o sumedenie de minuni ce făcuse leacul ce zicea ar fi bun pentru ea. Când se întoarse de la vânătoare fiul ei, ea îi spuse ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Omul enigmatic

... s-a sleit o zâmbire împreună cu numele ei. O, junime! O, ce nebunie neînțeleasă. Cam de unde provine ea? Filozofia modernă ne explică sinuciderea provine de la dezgustul vieții, viața este un nectar, care dacă-l bei lacom până-n fund și neavându-l mai mult, traiul devine nesuferit. Ne spune încă la unul cupa cu acel nectar este plină și îndelun­gată, la altul însă numai pentru o înghițitură. Iară legenda vea­curilor trecute ne spune ... — Asta am luat-o seama noaptea, văzându-te pe puntea navei... îi făcui aluziune. — Da, îmi răspunse el ceva pe gânduri, am socotit uraganul va continua și astăzi, dar am greșit. — Cum? D-ta ai dorit poate asta? îi zisei cu totul consternat. — Poate am și dorit-o, îmi răspunse el cu sânge rece, pen­tru călătoria pe mare devine monotonă dacă elementele nu-i dau o impulsiune mai grandioasă. — Bună impulsiune, replicai ei cu ciudă. Ne-am fi putut ... el zâmbind. — D-ta dar, cum se vede, ești foarte curajos! — Nu pot afirma aceasta, căci în război n-am fost, dar socot ...

 

Nicolae Filimon - Mateo Cipriani

... aripele către empireul beatitudinei, în momentul chiar cînd credeam monahii de care eram înconjurat nu se gîndesc decît la mîntuirea sufletului, simții o mînă mă atinge încetinel pe spinare; era amicul meu Geraldini [2] , care îmi arătă un portret ce trăsese foarte mult atențiunea sa; privii și eu acel ... propus. Aceasta fu de ajuns ca să gonească din inima mea religioasele impresiuni de mai nainte. Privii mai cu luare-aminte pe călugări și văzui acești oameni nu erau deloc aceia ce cu o oră mai nainte păreau sunt; ei semănau a fi o adunătură de galerieni. Vizitarăm refectoriul tocmai pe timpul cînd se puneau la masă cuvioșii anacoreți și aceasta ... Dar gînditu-te-ai oare ai o inimă care bate încă pentru patria ta, pentru amanta ta? Ei bine, amice, află de la mine haina aceasta neagră nu va putea să aline palpitațiunile ei, nici a șterge din sufletul tău acel amor, pe care sfînta natură l ... ia spune-mi, amice, tu de ce te-ai călugărit daca cunoști atît de bine această meserie? [6] — Daca aș fi fost consultat, desigur ...

 

Alecu Russo - Cugetări (Russo)

... a trecutului mă pătrunde de jale!... lupta dogmelor nouă a năruit risipă peste risipă în societatea moldovenească așa de grabnic și de temeinic, ni se parecă nu au putut fi alte lucruri și alte obiceiuri decât aceste de astăzi.Jalea mea nu este însă au trecut, dar au trecut fără a-și lăsatestamentul; repejunea cu care s-a stins trecutul dintre noi estejudecata cea mai înfricoșată a ... au legănat în fașă,și de care părinții noștri se rezemau în ziua luptei!... Multe din eleau rămas, dar, sărmanele! rușinoase și ascunse. Franțuzii zic oamenii cei mari nu au nici părinți, nici urmași!... Poate am putea să zicem și noi ca dânșii, deși nu suntem mari. Nimica nu mai ... mintea și inima: cele multe sunt copilării, cercări fărăformă, a cărora preț stă numai în costul tipografiei și în încredereace au autorii lor nu se pot găsi lucruri mai frumoase pe lume.Pentru a înțelege pe alții, trebuie gramaticile și lexicoanele a feliuritelor limbi ... sistemele geniilor noi. Când mă aștept la vreo idee nouă, lămurită, izvorâtă din mintea română și scoasă la lumină în limba română, îmi aduc aminte ...

 

Alecu Russo - Soveja

... la ministru către dânsul, mă roagă să-l împrumut cu bucata . Nu văd nici o greutate într-aceasta; știu bucata e cenzurată, știu iarăși actorii au lăsat pe dinafară jumătate din ceea ce a rămas neșters de cenzură, știu, în sfârșit, legea e dreaptă și , acolo unde se află o cenzură, impusă sau primită, nu mai poate fi răspundere pentru autor. Dau dar bucata și ies din casă, fără a ... trăsură și mă duc la domnul aga, deși nu știam să fi avut vreo daraveră cu pristavii agiei... Nu-l găsesc însă acasă... dar crezând poate să fie ziua dlui aga, las slujitorului un bilet de vizită, zicându-mi poate să prindă bine, și mă întorc acasă... Vreo câțiva prieteni mă așteptau cu o partidă de șah. Abia începusem partida, când deodată intră pe ... — Actorii. — Ia să vedem. — Grefiere, citește. Aci un păcătos scoate un terfelog de hârtie, care cuprindea mărturisirea actorilor; într-însul sta scris eu, sub a mea răspundere, i-aș fi îndemnat a rosti unele pasagii, dar ei, temându-se de urmări, le-ar fi tăcut. (Ba bine

 

Vasile Alecsandri - Suvenire din Italia. Buchetiera de la Florența

... înfocați, părul său lung, ce-i pica în plete netede pe umeri, și în sfârșit fizionomia, aerul său de artist, toate îmi erau cunoscute; socoteam văd umbra prietenului meu. Necrezându-mi ochii și socotind visez, mă dusei lângă el și îi zisei: Tu ești, V***? Străinul sări pe picioare, mă strânse în brațe și, luându-mă de mână, mă ... frumoasele monumente ale Florenței și a-i aduce aminte de norocita vreme când ne găseam la Paris, fără a lua seama el nu mă asculta și mintea lui era cufundată în gânduri cu totul deosebite de ale mele. Deodată, el se opri căutând la o fereastră a unui palat ... în fundul trăsurii, nu mă puteam stăpâni de oarecare palpitare de inimă. Fieștecare caretă pentru mine era un izvor de impresii noi, însă V*** părea nici nu le vedea. Cu cât ochii mei erau înfocați, cu atâta ai lui erau reci în fața unei priveliști atât de vesele și de ... zise deodată cu un glas puternic; privește, iubite, cu ce mărime soarele se ascunde după munții care se înalță în fața noastră. Nu-ți pare ...

 

Petre Ispirescu - Înșir-te mărgăritari

... băiatul, greu ți­e ție? - Greu, răspunse fata, căci este păgâna pe mine. Dară ție, greu îți este? - Mie nu-mi este greu, zise băiatul, este tata pe mine. Cum pricepu țiganca vorbele scândurilor o vor duce la pierzare, de le va auzi fiul de boier, nu mai dete nici pic de somn în genele ei până ... din mielul ăla al nostru! - Nici să te gândești la una ca asta, mie mi-este drag, îi răspunse fiul de boier. Văzu țiganca de astă dată nu i se prinde vorba, o întoarse la viclenie. Se făcu bolnavă. O săptămână încheiată își chinui bărbatul cu gemetele ei. &Într ... se făcu răsare din somn; și dacă o întreba bărbatu-său, ce i s-a întâmplat, ea îi răspunse: - Am visat unde venise o descântătoreasă și unde îmi zicea dacă voi să mă fac sănătoasă, să cer de la tine să tai mielul ăla al nostru și să-i mănânc drobul. - Fugi d-acolo ... cu două mere de aur, de lucea pământul, și rămase acolo până seara uitându-se cu jind la dânșii, căci ei îi da în gând ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>