Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DĂ
Rezultatele 1391 - 1400 din aproximativ 2459 pentru DĂ.
Mihai Eminescu - Viaţa Frumoasă nestatornicie, Viață, pentru ce-mi ești dată? Mintea-mi tace, simțul știe: Viața-i pentru viață dată. Frumoase-s toate-n lumea mare, Căci ziditoru-n ea s-ascunde, Dar prin simțiri și prin cântare Lumina feței Lui pătrunde. Pe Dânsul a-L afla-n zidire Ca-n carte voia a-i citi Aceasta-i a vieții menire: În Dumnezeu a viețui. Mai
Mihail Săulescu - Durerea lui Faust
... azi... acelaș lucru, o ! ce-am descoperit ?... « Că adevărul este departe, tot departe, Că sufletul meu este iluziilor rob; — Că nu-mi pot da aceste iluzii reci, deșarte, Comorile lui Iob... « Și mă gândesc că toate menite sunt uitării, Și mă gândesc că toate ursite sunt să treacă ...
Nicolae Dimachi - O adunare de trii cocoane
Nicolae Dimachi - O adunare de trii cocoane O adunare de trii cocoane de Nicolae Dimachi Informații despre această ediție — Ia vezi, zău, ce minunat Fustanlic mi-am cumpărat. Și-n credința că nu-i scump Patru lei cotul și-un tult Mai ales pe veresî Fără-a mai puni vadè. Di poftești și dumneata Singură eu ți-oi lua. — Ehei, soro, de voiești, Să mă mai îndatorești Cu-așa facere de bine Cumpără-mi și pentru mine ! — Pre bine, acuș voi zice Numai de mi-a mai aduce ! Și ți-oi faci-atunci de știri De-i veni la tîrguiri. — Ia tăceți, acum ajungă ! Ce atîta vorbă lungă ! Vino-ncoace, tu nevastă Să privim noi la fereastră, Că s-aude duruind O butcă hodorogind. — Mări, dă-o la nevoia ! Treacă cine cum îi voia. — Ei dichis, mare minune, Cu căzuta plecăciune, Nu vezi, fa, că să închină Și totuna dă din mînă ? — Arză-l focul cotcodeț Că-i un bou de n-are preț ! Iacă și-altul di pe lazul Și-ntocmai Grigori Razul. — Zău îți zic că nu te cred Oi să merg și eu să ...
Nicolae Filimon - Ernani. Operă serie în 4 acte
... acestei părți, ca să fie interpretată cum se cade și să placă mai bine publicului. D. Cesare della Costa, în rolul lui don Ruy Gomez da Silva, a fost bine în toate. Ca artist dramatic a susținut frumos, cu mult natural și cu multă demnitate, caracterul lui ...
Nicolae Nicoleanu - Sonet (Nicolae Nicoleanu, 1)
Nicolae Nicoleanu - Sonet (Nicolae Nicoleanu, 1) Sonet de Nicolae Nicoleanu Informații despre această ediție Cel ce caută plăcerea într'a binelui iubire Și curajul a combate pentru cel nenorocit, Voluptatea sufletească într'o nobilă gândire, Acela, numai acela poate zice c'a trăit În amor găsind și doliu, în amor și fericire Și 'n privirea faptei bune farmecul ochilor săi, Nu se teme nici-o-dată d'a vrăjmașilor lovire, Prin amor fiind mai forte și mai mare decât ei. Suferința poate 'nfige ghiara sa cea 'nveninată P'al meu sîn cuprins de flăcări, — nu voiu plânge nici-o-dată, Căci sălbaticul meu suflet râde de nefericiri. Dar când peptul inocenții de infami se va desface, Ochii mei atunci în sânge flacările vor preface Ș'al meu braț se va deschide cu teribile
Nicolaus Olahus - La moartea fratelui meu Matei
Nicolaus Olahus - La moartea fratelui meu Matei La moartea fratelui meu Matei de Nicolaus Olahus Plângeți, oh, rogu-vă, Muze! De-al vostru poet aveți milă, Iar voi, o, Grații, acum ziua cea tristă slăviți! Însuți chiar tu, Apolo, citarede, pe care-l răsfață Veselul cântec, a mea liră de-acum s-amuțești. Voi, zeități, ce cândva prielnice mie îmi furăți, De amărâtul vost' bard vă-ndepărtați de acum! Numai doar tu, Elegia, cosițele triste răsfiră-ți Și mă silește să-ncep versul cu ritm dureros. Căci chinuit fără preget eu sunt de-o cumplită restriște, Iar al meu cuget bolnav de toropeală-i cuprins. O jumătate din sufletul meu de destin fu răpită, Cealaltă, care-a rămas, zace-n cumplite dureri. Spuneți de ce, Ursitoare, voi a muritorilor inimi Tinere le sfâșiați, vai! înainte de timp? Zeii de sus pentru ce vă dădură atâta putere, Ca să puteți cu al vost'braț să ucideți orice? Dar când cu mintea-mi frământ, lăcrimând, întrebarea aceasta, În ușurința-mi pe Zei mă mâniez c-au fost duri. Căci deopotrivă la toți muritorii sărmani le stă-n cale Moartea cumplită și toți au sorocit ...
Paul Zarifopol - Caragiale, pe scurt
Paul Zarifopol - Caragiale, pe scurt Caragiale, pe scurt de Paul Zarifopol Douăzeci de ani de la moartea lui. Nu toți oamenii sunt egal de vii. Niciodată nu am simțit atât de tare acest fapt, cum l-am simțit la moartea lui Caragiale. Nevoit să petrec în locuința lui a doua noapte după acea în care murise, am vegheat decuseară până la ziuă fără să-mi pot lua ochii de la draperia care ascundea o jumătate a camerei de cealaltă. Draperiile pot fi mult mai rafinat perfide decât pereții sau ușile; se pot mișca ușor. Nu am nici cea mai mică vocație pentru înregistrarea supranaturalului; însă anularea unei ființe cu vitalitate excepțională este, la început, adânc neverosimilă. E o răsturnare violentă a unei experiențe prea bogate, ale cărei elemente poartă accente puternice de sentiment, anume acordate și sistematizate. E un învăț greu. Nu se putea să nu aștept, noaptea întreagă, să iasă Caragiale de după covorul care-mi atârna în față și să vorbească. Îndeosebi, cu tăcerea definitivă a lui Caragiale nu vroiau să mi se deprindă așteptările urechii și așteptările spiritului. Câți îl cunoșteam de aproape, știam bine că omul nu ...
Paul Zarifopol - Cenzurarea lui Andersen
... în marochin și muiat în poleială. Dar genul însuși era din capul locului mincinos. Este folosul cel mare al crizelor sociale de a da pe față adevărul ascuns altfel în frazeologia debitanților literari de așa-numita armonie socială și naționalism trandafiriu. Astăzi, piața lumii, lipsită ori săracă de multe ...
S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Un vis
S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Un vis Iubesc cum încă om pe lume N-a fost în stare să iubească. Iubita mea e sfântă, mare, Dar nu-i ființă pământească. Iubesc o zeie exilată Din cer, și-n veci o voi iubi: E libertatea. Dar, durere! În vis numai o pot zări. În versurile mele însă Mi-apare falnica iubită. Chiar astă-noapte-a fost cu mine Într-o grădină înflorită. Îngenunchind i-am spus iubirea-mi Și m-am plecat să rup o floare Ca să i-o dau — o mică jertfă... Atunci — cu spada sclipitoare -- La spate-mi apăru călăul, Și capul meu căzu trunchiat... În mâini chiar îmi căzu, și dânsei În loc de floare i l-am
Saadi - Thogrul şi străjerul Thogrul și străjerul de Saadi , traducere de Ștefan Octavian Iosif Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată în Albina , an. VIII, nr. 4, 24 octombrie 1904. Thogru = un principe al turcilor ( n.a ) Odată, cînd, pe-o noapte furtunoasă, Thogrul trecea pe lîng-un biet străjer Și la văzut în bunda-i zdrențeroasă Cum zgribura, învinețit de ger, Îi zise, căci era milos din fire : — Am să-ți trimit pe loc o haină groasă. Zicînd așa, cu inima-mpăcată Intră-n palatu-i plin de strălucire : Acolo însă-i răsări în prag Soția lui, făptură minunată, Care-l primi zîmbind cu-atîta drag, Încît uită făgăduiala dată Precum uită și pe străjer și gerul. Dar ia aminte tu ce-a zis străjerul : A zis : — O, rege, tu m-ai dat uitării, Căci ai dormit în raiul desfătării, Ai dus-o noaptea într-un vis plăcut, Ce-ți pasă noaptea mea cum a trecut ! Ce-i pasă caravanei care scapă De-aceia ce-n nisip își află groapă ! Un blînd noroc te leagănă în somn, Ai călăuză bună și ești domn, Nu te oprește dealul, valea, nu. ...
Titu Maiorescu - Beția de cuvinte în "Revista Contimporană"
... nervilor acustici. Vine apoi slăbirea manifestă a inteligenței: pierderea oricărui șir logic, contrazicerea gândurilor puse lângăolaltă, violența nemotivată a limbajului. Ar da poate un caracter prea pedant acestei neînsemnate cercetări literare dacă am voi să așezăm exemplele practice pentru teoria mai sus expusă după chiar gradele arătate ... Barbu Lăutaru: amantul umbla cu lăutarii cântând toată noaptea pe sub ferestrele Dulcineei; sau, dacă era poet ca Conachi, făcea versuri, pe care... nu le da la gazete, nici la tipar, ci punea pe lăutari să le cânte. Nu voiu să zic că cu moduri atât de prozaice Conachi făcea curte ...