Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru AVEȚI SĂ

 Rezultatele 1351 - 1360 din aproximativ 2615 pentru AVEȚI SĂ.

George Topîrceanu - Otilia Cazimir: Vis alb

... George Topîrceanu - Otilia Cazimir: Vis alb Otilia Cazimir: Vis alb de George Topîrceanu vrea cu tine mă duc departe, La Polul Nord, sub cerul de opal, Când gheața mării clare se desparte În blocuri plutitoare de cristal. Desfășurând culorile-i spectrale ... adăpostul mic, scobit în gheață, Am arde-un foc de spirt denaturat. Din larga-mpărăție de zăpadă, S-ar aduna fantasticul norod Al nopților polare, ne vadă: Urși albi, de vată — foce mari, de glod... Iar când natura-n soare nou învie Și când văzduhul nu mai e opac ... Într-un bazin de sticlă argintie Ar licări oglinda unui lac. Acolo-n apa-i calmă și albastră M- duce-n zori de ziuă mă scald Și cât ar fi de frig, iubirea noastră M-ar face

 

Ion Luca Caragiale - O blană rară

... un bal mascat, s-a apucat de el, desperată de mișcarea nebună a uraganului lumii; când s-a hotărât -și lege viața poetică și flușturatecă de viața prozaică și greoaie a unui arendaș, ea nu spera -și vază încununat sacrificiul așa degrabă. Cine o hotărâse facă acel sacrificiu? Necazul... Căpitanul... Mișu ! „Ah! Mișule, poate că mor!" iată ce și-a zis ea, într-un moment de desperare amestecată cu dispreț. Îl iubise pe Mișu! pe acel nenorocit! Amorul ... a crezut că e ca todeuna o farsă. El spera că Aglaia are lase la otel pe bătrânul Cuțopolu și, ca de regulă, are se întoarcă a doua zi înapoi, căită, -i ceară o iertare, despre care erau tacit înțeleși îndestul, și -i dea jumătate din o sută de franci... Trebuiau bani, mai ales pentru copil, pe care-l creștea nenorocita de Lucreția, sora Aglaii. O zi ... Mișu a aflat de urma ei, Aglaia Popescu se chema deja madam Cuțopolu. Și căpitanul a trebuit, uimit de hotărârea Aglaii, ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură iară la prestevirea omului

... fi la ticălosul om, decât aceasta? Drept acĂ©ia, mare folos și mare dar și milostivnică vindecare s-au dat omului de la Dumnezeu, ca moară și se strice acest trup al păcatului și înviiaze la înviiarea cea de obște alt trup, duhovnicesc, fărde stricăciune și fărde moarte; că mare dobândă face omului moartea, după cum zice și sfântul Grigorie Bogoslov, că tae păcatul, pentru ca nu rămâe răutatea nemoartă și face munca milostivire și iubire de oameni. Pentru aceasta (s-au zis în Scriptură): Pământ ești și în pământ vei mĂ©rge. Pentru aceasta l ... cutarele) ce au murit. Și de vrĂ©me ce ș-au dat obșteasca datorie, după rânduiala cea creștinească și-l petrĂ©cem la groapă și desparte de noi dintr-această viață, pre carele nădăjduim și noi -l vedem în cĂ©ialaltă viață, trebuiaște -i dăm cu toții o ertăciune și mă rog ziceț cu toții, din tot sufletul vostru: Dumnezeu -l iarte. De vrĂ©me ce au viețuit ca un om și au petrecut cu noi într-această lume, poate că va fi amărât sau ...

 

Grigore Alexandrescu - Dervișul și fata

... pentru tine mult pătimescâ€�. Stilul acesta, adevărat, Nu mi se pare prea minunat; Dar pentru-un pustnic trăit departe De ale lumii valuri deșarte, Putem zicem că nu e prost. Fata răspunse: „Poate- fi fost Destul de bună ca te crez, Dar aste haine bisericești Nici n-au a face cu ce-mi vorbești; Ș-apoi de barbă mă-nfiorezâ€�. Pustnicul nostru ... Vezi ce putere amorul are? Mi-am lăsat legea; alt mai voiești?â€� ­„Nu voi nimica, atunci ea zise; Credincios mie cum o -mi fii, Când jurăminte în ceruri scrise Și a ta lege nu poți s-o ții?â€� Fata avea dreptate de nu vrea

 

Gheorghe Asachi - Omul literat

... de ai săi fii adevărați. Fondosul limbei noastre, ce pe aiure caută, află în sfânta Scriptură, ce este de toți românii înțăleasă; această se păstreze curată și întreagă, ca singura legătură ce unește încă pe românii despărțiți în staturi deosăbite, și cătră aceasta adaogă- îmbunătățirile cerute, după un metod simplu și care s-ar cuveni a se legiui de un giudeț amfiction ce poate închega din gramaticii români a Transilvaniii, a Țării Românești și a Moldovei. Doritori de a vedea ... dânsul adresază Monteschiu când apără dritul omenirii, Fenelon când împodobește virtutea. Pentru el fieșcare adevăr este o izbândă și fieșcare capodopera o plăcere. Deprinzându- a folosi atât din a sale reflexii, precum și din acele a altora, el nu va fi nici singur în singurătare, nici ... la triamvul altora; glasul faimei (laudei) nu va fi pentru sufletul său un neplăcut sunet și în loc, ca neastâmpărata mediocritate (cii cu puțin talent), geamă pentru toate aceste sporiuri, pentru că înaintea ochilor ei ...

 

Dimitrie Anghel - Și dacă

... dacă de Dimitrie Anghel ‘Și dacă ramuri bat în geam’ Eminescu Și dacă norii se adun, Pe cer albastru și senin, E ca durerea mi-o spun Și inima-mi mai alin. Și dacă codrii sunt pustii, Și nu răsare luna, E că de-acum n-o -mi mai vii, Pe veci, pe totdeauna. Și dacă ramu’le se bat, Acum, ca și-înainte E că de-acuma te-am uitat Și ... E ca o clipă -mi întunec Durerile-mi nețărmurite, Și dacă sunt așa pustiu, Și nimeni nu mă știe, E că așa am fost fiu, Și că așa a fost

 

Grigore Alexandrescu - Încă o zi

... palid din zi în zi îmi pare, Și coardele vieții în pieptu-mi obosit Se rup! nici tinerețea, nici scumpa-ți sărutare Nu pot ele schimbe ce soarta a voit. Întorc acum asupră-ți privirea-mi dureroasă, Ca cel din urmă-adio la tot ce am pierdut: Din ... ntunec, se strecor; Iluzia mă lasă: ... și artă și silințe Sunt stăvile zadarnici l-al sufletului zbor? vrea numai, blând înger, ca numele-mi fie Scump, drag inimii tale, ades -l repetezi, Precum un dulce sunet, precum o melodie În inimă-ți rămasă din ani ce regretezi. Căci toată-a mea viață îți ... Dacă nemulțumirea-mi adesea te-a mâhnit, E vremea de iertare: ...vecia nempăcată Mă cheamă... cerul iartă acelor ce-au iubit. De ce plâng viața? în trista-i prelungire Ar fi văzut ea poate amoru-ți apuind: Minciuna, calomnia dau tainică izbire, Lumina, adevărul în inimi înnegrind. Dar ...

 

Dimitrie Anghel - Agora modernă

... faceți circule tot felul de mirosuri, de cancanuri, de paradoxe ; deschideți ușile din cînd în cînd și dați drumul zgomotoaselor ventilatoare de nu vreți înăbușiți ; temeți-vă de ecouri și de curente, aveți grijă puneți surdină tainelor și peste toate aceste aruncați o mare pată de schwarz , și veți avea aproximativ imaginea unei cafenele. Așa e în contururi vagi mult ponegrita "Agora modera", în care pe lîngă mulți alții, se adună și nestatornicii fii ai ... sosind își ancorează zgomotos yahturile pline de nestemate, dă într-o parte bogate draperii, arătînd ochilor fascinați nudurile sclavelor aduse din exotice țări, Ie pune moduleze romanțe și cînte barbare imnuri, le face schițeze indecente păsuri și, împurpurat de plăceri, ca un padișah oriental, contribuiește cu norul lui de fum la estomparea cuprinsului în care se țese marea ... o ! confrații mei mulți, înrudiți și noi printr-o vastă pată de schwarz, grele lanțuri de aur pe burți, fantastice inele pe degete, grele tabachere ni le trecem cu prietenie unul altuia, bumbac în urechi ca nu mai auzim clevetirile și nepăsarea ce-o dau anii mulți, ca

 

Constantin Stamati - Păgânul cu fiicele sale

... Și-ți voi da ce cei. Primește sfatul care îți dau ție,     De mare folos, Destul te-mpilară soarta cu urgie,     O, om ticălos! Ca scapi de chinuri, eu am chipuri multe,     Și vreau te-ajut, De vreme ce cerul nu vrea te-asculte, măcar un minut. Eu pot -ți dau orice, cinste și mult bine,     Și aur cât vrei, Și voi sta cu pieptul însumi pentru tine,     Cu toți frații mei. Pe domnul ... mă jur pe el -ți împlinesc toate; iar tu -mi dai mie     Al tău suflețel! Păgânul atuncea se cutremurară,     Trupul îi răci, Ca -și facă cruce, mâna ridicară...     Dar înțepeni! Demonul De ce stai pe gânduri? Păgânul De-a iadului chinuri Eu mă tem cumplit. Demonul ... tartar vei ști fericirea,     A nostrului trai. Iar acum dau ție o curte domnească,     Și sclavi câți-i vra, Boierii și domnii, vrând te cunoască,     Te vor conjura. Și dacă pe toate fețele frumoase,     Tu le speriei, De-acum ele însuși vor fi bucuroase,      facă ce vrei; Într-un cuvânt, orice vei pofti, îndată,     Vei

 

Vasili Andreievici Jukovski - Păgânul cu fiicele sale

... Și-ți voi da ce cei. Primește sfatul care îți dau ție,     De mare folos, Destul te-mpilară soarta cu urgie,     O, om ticălos! Ca scapi de chinuri, eu am chipuri multe,     Și vreau te-ajut, De vreme ce cerul nu vrea te-asculte, măcar un minut. Eu pot -ți dau orice, cinste și mult bine,     Și aur cât vrei, Și voi sta cu pieptul însumi pentru tine,     Cu toți frații mei. Pe domnul ... mă jur pe el -ți împlinesc toate; iar tu -mi dai mie     Al tău suflețel! Păgânul atuncea se cutremurară,     Trupul îi răci, Ca -și facă cruce, mâna ridicară...     Dar înțepeni! Demonul De ce stai pe gânduri? Păgânul De-a iadului chinuri Eu mă tem cumplit. Demonul ... tartar vei ști fericirea,     A nostrului trai. Iar acum dau ție o curte domnească,     Și sclavi câți-i vra, Boierii și domnii, vrând te cunoască,     Te vor conjura. Și dacă pe toate fețele frumoase,     Tu le speriei, De-acum ele însuși vor fi bucuroase,      facă ce vrei; Într-un cuvânt, orice vei pofti, îndată,     Vei

 

Nicolae Filimon - Impresiuni de la opera Favorita de Donizetti

... tocmai acea celebră compozițiune care de optsprezece ani încoace se bucură de cea mai mare favoare în lumea muzicală. Veni apoi întrebarea daca opera o se cînte bine sau nu, daca punerea în scenă o fie mai bine esecutată pe scenă decît cum este imprimată pe afiș și daca o avem decorații noi și balet. „Dar astea nu se pot vedea decît la reprezentare“, răspunse unul dintre dînșii. „E necesariu ca ... cei mari din Paris se văzu silit a se mărgini în repertoriul său cel vechi. Nici o operă de pană italiană nu venea ridice de asupră-i acel văl de monotonie! Nici un compozitor nu cuteza scrie pentru acel teatru care servise de mormînt gloriei mai multora din confrații lor! Atît era de mare temerea ce inspirase maeștrilor de muzică gustul ... după un metod foarte bun; are însă defectul de a forța prea mult la notele de sus și aceasta face ca acele note iasă alterate sau mai bine neîntonate. Ca artist dramatic e foarte bine cunoscut publicului nostru, și aceasta ne scutește de a mai raționa ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>