Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru AVEȚI SĂ

 Rezultatele 1281 - 1290 din aproximativ 2615 pentru AVEȚI SĂ.

George Coșbuc - Golia ticălosul

... de luptă moldovenii, Și-aveau cu ei pe vodă, iubitul domn al lor, Iar Golia, el plecat-a din faptul dimineții Prin vale -și reverse din lături călăreții Ca vânturi iuți ce scurmă și-mpart cumplitul nor. Iar când veni și vremea urle-n zare tunul, Mișcatu-s-au românii cu miile, ca unul O lamur-a Moldovei prin sutele de ani! Dar Golia ticălosul ... pe voi! Cumplit se-ntoarse vodă cu-ntreaga sa mânie Spre partea de-unde Golia venea cu dușmănie Spre frații săi, în fruntea grozavilor spahii. dați fără de milă, că-i inimă de fiară! piară-acum pământul! Moldova-ne piară, Dar Golia-ntâi de toate piar-acum, copii! Și nu vedeau românii nici moartea cum le iese În drum, și nici potopul de turci ce-i încinsese, Vedeau numai pe ... goană pe barba ta bătrână, Iar pumnii-n loc de aur strângeau în ei țărână Și-n gură-ți s-adunase și sânge și pământ, -nece-n tine, Golio, mai repede suflarea! Așa sfârșit ...

 

Mihai Eminescu - Lumea îmi părea o cifră...

... ram. Dibuit-am în științe, în maxime,-n poezie, Dară toate îmi părură sură, stearpă teorie. N-aveam scop în astă lume, nici aveam ce trăiesc Până când... blestăm momentul!... pân- ce-a fost te-ntâlnesc. Oare sunt eu tot același? Singur nu mai mă-nțeleg: De clipirea genei tale putui viața mi-o leg. Eram mândru ­ înjosirea, ba sclavia mă înveți: Mă disprețuiesc pe mine... ce mai are astăzi preț? Îmi părea că împărații sunt ... ei nu țineau în mână degetul tău dulce, mic, Începusem s-am în lume ceva ce plătea mai mult Decât lumea, decât totul ce putusem

 

Mihai Eminescu - În vremi demult trecute...

... voi ca se lase plăcerilor șirete Ce strâng în lanț de roze a cugetărei cerc; Nu voi ca lumea asta cu visuri -l îmbete, Căci cei mai mulți din oameni după nimic alerg ­ vadă-n cartea lumii un înțeles deschis, Căci altfel viața-i umbră și zilele sunt vis. De-aceea înainte de-a morții-mi ... a lumei căi. Ca nu cumva măsura, cu care el măsoară, În lipsa-i se schimbe... și el, întors din văi, Silit ca înceapă din începutu-i iară, nu poată s-oprească gândirea celor răi. Și cine-enigma vieții voiește s-o descuie, Acela acel munte pe jos trebui -l suie. Cu buclele lui negre, ce mândre strălucite! Cu fața lui cea trasă, ce dureros de pal! Cu ochii mari ce-și primblă privirile ... duce, pe calul pag călare, M-oi duce pân- la poala a muntelui Pion Ș-apoi pe jos de-acolo eu muntele-am sui, Ca gândurilor mele aripe le pui. Aripe, ca știe ce e deșertăciunea: treacă ale lumii curs mizer și meschin, Ca pasul vieții-mi toate ...

 

Alexandru Vlahuță - No. 2

... cum vă prinde movul  ! Nici nu vă mai cunoșteam... Știți că doamna X, aseară, După ce ne-am despărțit, De mustrare-a vrut -și taie Beregata cu-n cuțit. E și greu -ți duci viața C-un bărbat așa urît... Dar din toată daravera S-a ales c-un semn la gît... Uite junele Borcescu ... n-am putut strînge Bănișorii mei de ieri ! Am avut o pasă bună, Cîștigam destul de mult, Lăcomie, lăcomie, Cine m-a pus te-ascult !... Și-am rămas la toată lumea, Pîn' și la garçoni dator Nici aicea nu-mi priește... Haide, ia-o la picior !" Și ...

 

Urmuz - Algazy %26 Grummer

... pe vârful unui munte înalt... O luptă uriașă se încinse acolo între ei și ținu toată noaptea, până când, înspre ziuă, Grummer, învins, se oferi restituie toată literatura înghițită. El o vomită în mâinile lui Algazy... Dar bătrânul, în pântecul căruia fermenții bășicii înghițite începuse trezească fiorii literaturii viitorului, găsi că tot ce i se oferă este prea puțin și învechit... Înfometați și nefiind în stare găsească prin întunerec hrana ideală de care amândoi aveau atâta nevoie, reluară atunci lupta cu puteri îndoite și, sub pretext că se gustă numai pentru ... într-un șanț, aruncate de ploaie, un grătar cu sârmă ghimpată și un mirositor plisc de lemn... Autoritățile fură înștiințate, dar mai înainte ca ele fi sosit la fața locului, una din soțiile lui Algazy, care avea formă ele mătură, apăru pe neașteptate și... dând de două-trei ori, în dreapta și în stânga, mătură tot ce găsi la gunoi... Note â ... servi, deșteptându-i din vreme asupra măsurilor de îndreptare în această privință. Se pare că remediul nu ar putea fi decât unul și singur: sau -și găsească fiecare alt nume, în adevăr adecvat realității lor personale, sau ...

 

Constantin Negruzzi - Împăratul Albert

... A doua zi, în faptul zilei, confederații văzură strălucind lancele austrienilor. Din partea lor cavalerii văzând micul număr al acelor ce îi aștepta ca le oprească trecerea, se deteră jos de pe cai și, nevrând a le lăsa cinstea înceapă ei atacul, merseră înaintea lor. Confederații îi lăsară suie pe munte și, când îi văzură obosiți de greutatea armelor lor, răpeziră asupra lor ca o avalanșă. Toți câți se ispitiră a sui la acest fel de asalt fură răsturnați din cea întâi izbire, și acest șiroi de oameni merseră de-și deschiseră un drum în șirurile ... o împinsă piste pedestrași, atât de strașnică și desnădăjduită fusese izbirea. în acel minut auziră mari țipete la coada armiei. Stânci ce părea că desprind singure cobora săltând și brăzduia rangurile, zdrumicând oameni și cai. Ar fi putut socoti cineva că muntele însuflețisă și, vrând ajute pe munteni, își scutura coama ca un leu. Soldații înspăimântați se uitară unul la altul și, văzând că nu putea da moarte pentru moarte ... îngrășare acestui nobil pământ al libertății. Bătălia s-a numit Morgenstern, căci

 

George Coșbuc - Prahova

... hohot la privirea Neguroșilor Buceci? Uite-acum cât ești de mare, Uite ce frumoasă ești! Tu, sălbatico-ntre fete, Iată sate-acum în zare, Prahova, fii cuminte! Ține cumpăt la cuvinte, Stăi și pune-ți flori în plete, Mai frumos te gătești. Potrivește-ți părul bine; Strânge mijlocelul tău, Pieptul plin ca -ți răsară! S-or uita flăcăi la tine, Și copile tinerele: vorbești frumos cu ele, nu-ți scoată vorbă-n țară Că tu ești crescută rău! Iată satul! E Azuga. Tu auzi acum întâi Dulce vuiet de vioară Haid,-iubito ... sălbatică aluneci; De-al tău vuiet gem în cale Luniștitele păduri. Stai! Tu simți un tremur rece! Caraimanul, până-n nori, Stă pândind în cap -ți cadă Pe sub el dacă vei trece! Uite, parcă-l mișcă vântul! ne-ajute Domnul sfântul! Uite-acum, nu ne vadă Am scăpat! dar ce fiori! Dar de ce-ți astâmperi pasul? Prahova, de ce te miri? De ce vezi, îți moare mintea ... regină Palidă e Carmen Sylva! Al ei nume pomeni-l-va Codru-n veci, c-a fost sub soare Doamna codrilor de brad.

 

Constantin Negruzzi - Eu sunt român...

... dânșii, spun, că-i bine și frumos; Dar, frații mei, eu oricât am umblat Pe drumuri lungi, cu șine ferecate, Nu mă 'nvoeam și vreți știți de ce? Pentru că-mi plac șoselele stricate . Eu sunt Român, mi-e dragă țara mea. Străine țări îmi place-ades văd. Dar sunt sătul lumea de-a colindă ; In țara mea de-acuma voiu șed ; Căci, frații mei, ori unde voiu umblă, N'o găsesc acea bună primire Ce m am deprins în țară-mi a vedea ; Și în străini e rece găzduire ! Eu sunt Român, mi ... Tocai, Bordo, Șampanie iubesc. Iar mai ales prefer vinul de Rin, Dacă nu am Cotnar și Odobesc; Când însă am, deșert pline pahare, Apoi încep cânt vre-o manea, Și sunt tot beat cât țin zilele-amare ! Eu sunt Român, mi-e dragă țara mea! 1853, August. Note ↑ În ... 33-34. ↑ Forma din «România literară»: Tânăr eram și sărutam cu-amor Albaștrii ochi fetei unui Franțez' Ea mă vândĂ¹ și eu voiam

 

Ioan Nenițescu - Țara mea

... drept a stat Și bărbăteasca vitejie A-mpodobit orice bărbat; Acolo este țara mea, Și neamul meu cel românesc! Acolo eu mor vrea, Acolo vreau eu trăiesc! Acolo unde întâlnești Cât ține țara-n lung și-n lat Bătrâne urme vitejești Și osul celor ce-au luptat; Și unde vezi mii ... adânc s-au îngropat Mulțime de oștiri dușmane, Ce cu robia ne-au cercat; Acolo este țara mea Și neamul meu cel românesc! Acolo eu mor vrea, Acolo vreau eu

 

Paul Zarifopol - O biografie, în sfârșit

... mai sigură de împăcare ne-o arată constatarea că, îndeobște, cerințele diverse ale spiritului nu pot fi satisfăcute întreg decât prin colaborare; rar nimerește natura închidă, în pielea unuia și aceluiași individ, un artist și un învățat. Când se întâmplă aceasta, ne găsim în fața unei armonii excepțional prețioase: ni ... care criticul îl aplică poetului, dar și speciala, aproape unica, înțelegere a superior cultivatului Maiorescu pentru gânditorul Eminescu. De Maiorescu singur, Eminescu nu avea nevoie se apere cu ironic amabila formulă: Asta-i o teorie care-i greu de înțeles cu care s-a scuturat de antiliterarul și ... în inteligență și în gust, boala singură, ca o diabolică perfidie, l-a oprit de a culmina astfel, încât faima lui răsune și puterea lui lucreze mult peste marginile țării sale. Boala, poate, l-a și restrâns mai mult în contemplare: Povești sunt toate pe lumea asta. Ce ... a fost prea mare. Un torso omenesc, de o nesfârșită melancolie. Nu e totdeauna atât de logică istoria, încât unei așa minuni de om ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Lupta de la Baia

... vinul... Încrezut și vesel, craiul Se ridică hohotind: — Cum azvârl această cupă, Astfel am s-azvârl coroana De pe capul tău, Ștefane! Și-am -mi țin cuvântul dat! Zice — vrea s-arunce cupa Cu dispreț — dar nu sfârșește: Lung răsună fiorosul Glas de bucium depărtat! — Alergați ... a vindecat. Dar pe Ștefan-Moldoveanul L-a lăsat de-atunci în pace — A simțit că e mai bine -și atârne spada-n cui, Și că Ștefan-Moldoveanul Nu prea știe, zău, de șagă: Cât pe-aci era

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>