Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru SUNET (AL COARDELOR)

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 59 pentru SUNET (AL COARDELOR).

Nicolae Filimon - Influența cometului asupra artiștilor de la opera italiană

... a vedea șoselele și pavagiul cel faimos din Principatele Unite, căci altfel el putea să cînte la Paris. Dar cometul, în calitatea sa de inamic al fericirii noastre și a talentelor acestui mare artist, îi luă acele melodioase și suave tonuri și-i dete altele, tremurătoare, răgușite și fără ... puțin, au avut o discuțiune cu Verdi asupra intonațiunei și a timpilor muzicali și, fiindcă au rămas învins, s-au declarat etern inemic al lui Verdi și al muzicei sale; de aceea, celebrul nostru bas, de cîte ori cîntă muzică a lui Verdi, nu scoate nici o notă întonată. Despre personagele ... de aramă și de lemn sunt atît de tari, încît la piesele de ansamblu și la finaluri nu se aude decît rezbelnicul, dar totodată supărătorul sunet al trombelor, bombardoanelor și al tobelor, iar notele cele elegante ale violinelor se aud prea puțin sau nicidecum. Despre cor ne mărginim a arăta că în anul acesta ... l disciplina. Despre alegerea repertoriului nu putem zice decît că această operațiune justifică pînă la evidență temerile noastre esprimate prin articolul inserat în nr. 59 al ...

 

Alphonse de Lamartine - Războiul

... ar sta Gata înaintea slavei singure de a zbura. Când ostenite-ncetează, se lasă pe lemn în jos Ca s-acopere vitejii cu-al lor văl întristăcios. În fruntea-amânduror taberi bronzurile bubuiesc, Tunetele depărtate se răspund, se-mpotrivesc. Din țevile-nflăcărate fulgerul scânteietor Ca suflarea morții iese, dă ... culcă ca niște spicuri pe câmpie răsturnând. Ici cade un erou mândru în floarea sa secerat, Din ochii săi ies scânteie, de trufie-mbărbătat; P-al său coif ce face unde, de lumină strălucind, Mlădioasă-o pană cade, se ridică fâlfâind; Moartea de țintă-și alege printr-însa a-nnemeri ... și greșit nu poate fi Ca un snop de oțel cade în pulbere răsturnat. Armăsarul său s-azvârle, se simte neînfrânat; O piezișă căutătură p-al său stăpân aruncând, Se-ntoarce, își pleacă capul, îl miroase lăcrimând. Colo cade-un vechi războinic ce, crescut de luptător, Patrie tabăra-i fuse, ș ... cel de aramă și-mpreună tânguiesc; Și p-ale vântului aripi treptat urcă și cobor, Ne lasă-ale lor acorduri, țipătul celor ce mor. L-al lor strălucit răsunet dealurile-ascult, răspund, Simțirile-s fiorate, inimile se pătrund. Și-n aerul care sună de glasul cel tremurând, Parcă ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Războiul

... ar sta Gata înaintea slavei singure de a zbura. Când ostenite-ncetează, se lasă pe lemn în jos Ca s-acopere vitejii cu-al lor văl întristăcios. În fruntea-amânduror taberi bronzurile bubuiesc, Tunetele depărtate se răspund, se-mpotrivesc. Din țevile-nflăcărate fulgerul scânteietor Ca suflarea morții iese, dă ... culcă ca niște spicuri pe câmpie răsturnând. Ici cade un erou mândru în floarea sa secerat, Din ochii săi ies scânteie, de trufie-mbărbătat; P-al său coif ce face unde, de lumină strălucind, Mlădioasă-o pană cade, se ridică fâlfâind; Moartea de țintă-și alege printr-însa a-nnemeri ... și greșit nu poate fi Ca un snop de oțel cade în pulbere răsturnat. Armăsarul său s-azvârle, se simte neînfrânat; O piezișă căutătură p-al său stăpân aruncând, Se-ntoarce, își pleacă capul, îl miroase lăcrimând. Colo cade-un vechi războinic ce, crescut de luptător, Patrie tabăra-i fuse, ș ... cel de aramă și-mpreună tânguiesc; Și p-ale vântului aripi treptat urcă și cobor, Ne lasă-ale lor acorduri, țipătul celor ce mor. L-al lor strălucit răsunet dealurile-ascult, răspund, Simțirile-s fiorate, inimile se pătrund. Și-n aerul care sună de glasul cel tremurând, Parcă ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Prolog la serbarea numelui preaînălțatului nostru domn Alexandru D. Ghica 18

... voi am venit acum și v-am adus ziua de astăzi, zi de sărbătoare vouă. Ferice de prinții aceia ce și-n viitorime își lasă al lor nume, un nume de mărime și-n veci de sărbătoare. ISTORIA Peste veacuri priveghează al meu ochi; monarșii și neamurile ce au fost asupra pământului eu le înfățișez viitorimii astfel precum au fost: adevărul este d-alăturea mea. Egiptul, Grecia ... voi a ales pe bărbatul, și numele lui este ALEXANDRU! iubiți și cinstiți într-însul pe a voastră patrie, supuneți-vă legilor al cărora el este îngrijitor; uniți întru dragoste și ascultare, faceți dimpreună cu dânsul ca fiii voștri să simtă facerile de bine ale așăzământurilor ce ați ... suflet în mormânt. Cununa ce-am în mână în veci e înverzită, Când vreun prinț o poartă, el s-a-ndumnezeit E preț al vredniciei, ea nu e moștenită; Ferice de acela ce eu am vrednicit! La voi eu viu acuma, și lira-mi se-ncordează Să cânt vitejii ... asupra voastră deșteaptă priveghez, Și citera-mi preludă o altfel de cântare, Șoptind faptele voastre ce eu le cercetez. Prințul ce aveți astăzi e de ...

 

Grigore Alexandrescu - Încă o zi

... e-n natrură, obiecte și ființe, PanĂ³rama de umbre, se-ntunec, se strecor; Iluzia mă lasă: ... și artă și silințe Sunt stăvile zadarnici l-al sufletului zbor? Aș vrea numai, blând înger, ca numele-mi să fie Scump, drag inimii tale, ades să-l repetezi, Precum un dulce sunet, precum o melodie În inimă-ți rămasă din ani ce regretezi. Căci toată-a mea viață îți fu ea închinată, Căci alt decât ... care Gândirea-mi fără preget în munci am frământat? Nu dobândesc răsplata dorită cu-nfocare? Nu e acesta rodul ce eu am semănat? Apoi dac-al tău suflet l-am bănuit vreodată, Dacă nemulțumirea-mi adesea te-a mâhnit, E vremea de iertare: ...vecia nempăcată Mă cheamă... cerul iartă ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Trubadurul

... sunt bine și armonic; tot ce poartă pe umeri un popor e drept să poarte; formele sociale și legile, dacă nu le dărâmă, le merită. Al treilea era blând și îndurător, în toate neînțelegerile zgomotoase, din cauza limpezii sale convingeri că nimic nu e sigur. Tot e "probabil". Chiar dovezile matematice ... citea? Ce cazanie? Tu ai fi în stare să zici "poate" când ar veni vorba despre sf. Ștefan, care a înverzit nucul uscat al văduvei. El, fără a se sinchisi, râzând de glumele noastre, ne răspundea: - Și de ce nu m-aș duce? Fiecare om poartă într ... miros, nici cu cel mai tare. Mă încearcă frigurile. Cânt cu vioara, și ea răsună în coșul pieptului. Mi s-a rupt o coardă... am crezut că a plesnit ceva de lângă mine. De trei zile dorm câte zece ore. Mă deștept și mi se pare că ... să uitați tot ce ați învățat din cărți, să nu mai fi văzut nimic pe pământ, și acum, primul glas pentru voi să vă fie al meu, prima față să vă fie a mea, cea dintâi idee de viață să v-o pot da eu. Numai astfel m-ați ...

 

Mihai Eminescu - Epigonii

... eres. Bolliac cânta iubagul ș-a lui lanțuri de aramă; L-ale țării flamuri negre Cârlova oștirea cheamă, În prezent vrăjește umbre dintr-al secolilor plan; Și ca Byron, treaz de vântul cel sălbatic al durerii, Palid stinge- Alexandrescu sânta candel-a sperării, Descifrând eternitatea din ruina unui an. Pe-un pat alb ca un lințoliu zace lebăda ... pana în coloarea unor vremi de mult trecute, Zugrăvește din nou iarăși pânzele posomorâte, Ce-arătau faptele crunte unor domni tirani, vicleni. Ș-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr și ferice, Ce din frunze îți doinește, ce cu fluierul îți zice, Ce cu basmul povestește - veselul Alecsandri, Ce-nșirând mărgăritare pe ... totu-i calp, totu-i străin! Voi, pierduți în gânduri sânte, convorbeați cu idealuri; Noi cârpim cerul cu stele, noi mânjim marea cu valuri, Căci al nostru-i sur și rece - marea noastră-i de îngheț. Voi urmați cu răpejune cugetările regine, Când, plutind pe aripi sânte, printre stelele senine, Pe ... o altă lume pe-astă lume de noroi; Noi reducem tot la pravul azi în noi, mâni în ruină, Proști și genii, mic și mare,

 

Nicolae Filimon - Despre teatrul italian (2)

... Nicolae Filimon - Despre teatrul italian (2) Despre teatrul italian de Nicolae Filimon Prin articolul nostru din no. 74 al gazetei Naționalul arătarăm maltractarea ce suferi publicul în anul trecut din partea domnului contracciu al operei italiane; și fiindcă noi, mediocritățile literare, am contractat de mult timp urîtul obicei de a nu scri nimic fără a da ... a zice: „În aste timpuri fericite de licență a presei, în care atîtea persoane onorabile sînt tîrîte în noroi, scriitorul de foileton al Naționalului a trebuit să-și aibă și el partea sa“ și a da fine acestei scrieri, îndreptînd pe oamenii de ... puțin întonate, iar de la re în jos sunt atît de puțin sonore, că de multe ori nu se aud; cu alte cuvinte, tezaurul vocal al acestei cantatrice se compune din note țipătoare și de ventriloc. Privită și din partea dramatică sau a jocului de scenă, ne vedem constrînși ... dat dovezi și în Traviata , și în Maria de Rohan , că înțelege bine caracterile ce reprezintă; mai cu seamă în scena agoniei din ultimul act al ...

 

Mihai Eminescu - Îmbătrânit e sufletul din mine

... a plâns și spune că ferice În lume nu-i, acela e-un nebun. Ce știe el ce sunt dureri când zice Că-ntr-al lui suflet armonii răsun ­ Căci armonie-i orice plâns aice, E-o împăcare plânsul... e un bun. Cel ce nu poate plânge, acela știe ... care o știu. ­ Tu, taină mută, de zidiri mărime ­ Vorbesc dureri, ce nu pot să suspine. Ah, ce-i cuvântul, ce-i coloare, sunet, Marmura ce-i, pentru ce noi simțim? O coardă-adâncă imiteze-un tunet, Un ah ! să spuie cum ne chinuim. Nu, nu... Și fie forma cât de nudă, N-ajunge-n veci durerea noastră ...

 

Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini

... din cele mai frumoase creature ce adorna splendida curte de Lucca, se înamoră de Paganini. Acest amor, mergînd gradat pînă la puntul cel mai înalt al pasiunei și al fericirei, dete artistului nostru impulsiunea de a inventa noi efecte pe magicul său instrument. Odată promise înamoratei sale că, la primul concert ce ... amantul gelos, și totalul compozițiunei forma un dialog de amor. Aci lăsa să se auză simtemintele cele mai nobile ale junei înamorate, aci limbagiul pasiunat al amantului, cînd desperarea, cînd iarăși gelozia, după care venea accentele de bucurie și de reconciliare. Această noutate muzicală produse un mare efect asupra auditorilor, dar ... fu sublima impresiune ce produse asupra damei pasiunilor sale, care pe cît ținu esecutarea nu încetă a vorbi inimei artistului prin secretul limbagiu al ochilor ei. Iar principesa Eliza, după ce-i arătă cele mai lingușitoare semne de admirare, îi zise: „Ai făcut lucruri care în adevăr trec ... puterea umană și aceasta îmi dă curagiul de a pretinde de la măiestria ta ceva mai mult; voi o compozițiune numai pe o coardă ...

 

Mihai Eminescu - Odin și poetul

... adânci ce le-ați lăsat ­ Voi oameni mari, ce stați acum cu zeii Și ospătați cu ei ­ în colbul negru Uitat ș-ușor al vechiului pământ. Dar ei... De-ar merge-n sud și nord ­ nimica. Sunt ca o laie de nomazi și de lăieți Ce stau deocamdată ... Și-am coborât la tine, mândre zeu, Și la consorții tăi cei plini de glorii. De cântec este sufletul meu plin. De vrei s-auzi al iernii glas vuind Și lunecând prin strunele-mi de fier, De vrei s-auzi cum viscolește-n arfa-mi Un cânt bătrân și răscolind din ... Ce sufletul tău tânăr a cuprins? Nu crede că-n furtună, în durere, În arderea unei păduri bătrâne, În arderea și-amestecul hidos Al gândurilor unui neferice E frumusețea. Nu ­ în seninul, În liniștea adâncă sufletească, Acolo vei găsi adevărata, Unica frumusețe...        (Fruntea-i înaltă, De neauă coperită ... ca stele, Iar pe-a ei umeri albi abia se ține Haina cea lungă și bogată. ­ ,,Vino, Odin îi zice, blând copil al mării. Un bard sătul de-a lumii lungi mizerii S-au coborât în noaptea noastră clară ­ Să cânte roagă-l." Ca o ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>