Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ROMÂNESC
Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 203 pentru ROMÂNESC.
... JIÁN , - Ă , jieni , - e , subst . 1. S . m . și f . Locuitor din regiunea Jiului . 2. S . f . art . Dans popular românesc cu mișcare vioaie , răspândit în jurul Sibiului și în nordul Olteniei ; melodie după care se execută acest dans ; jieneasca , jianca . [ Pr . : ji - an ] - Jiu ( n ...
JUDECÍ , judecesc , vb . IV . Tranz . și refl . ( În evul mediu , în Țara Românească și în Moldova ) A ( se ) elibera din rumânie , a ( se ) transforma în țăran
JUDECÍRE s . f . ( În evul mediu , în Țara Românească și în Moldova ) Acțiunea de a ( se ) judeci . - V.
LATINÍSM , latinisme , ( 1 ) s . n . 1. Cuvânt , formă sau construcție sintactică împrumutate ( fără necesitate ) din limba latină ( și neasimilate încă în limba care a făcut împrumutul ) . 2. Curent apărut în lingvistica și în filologia românească din sec . XIX , care , pentru a demonstra caracterul latin al limbii române , a încercat să elimine din ea cuvintele de alte origini și să modifice astfel forma celor latine , încât să le apropie cât mai mult de forma originară ; a contribuit la generalizarea scrierii cu caractere latine și a adus noi argumente în sprijinul originii latine a limbii
LEVÉNT , - Ă , levenți , - te , s . m . , adj . 1. S . m . Marinar turc din marina de război a Imperiului Otoman , originar din Levant . 2. S . m . Mercenar moldovean din oastea Țării Românești . 3. Adj . ( Înv . ) Darnic , generos . 4. Adj . ( Înv . ) Voinic , viteaz . [ Var . : levínt , - ă
LÍNIE , linii , s . f . 1. Trăsătură simplă și continuă ( de forma unui fir ) făcută pe o suprafață cu tocul , cu creta , cu creionul etc . 2. Trăsătură reală sau imaginară care indică o limită , o direcție sau leagă ( pe o hartă , pe un plan etc . ) diferite puncte în spațiu . 3. ( Fam . ) Fiecare dintre subdiviziunile gradelor marcate pe un termometru ; liniuță . 4. Riglă . 5. Unitate de măsură de lungime folosită în țările românești , egală cu a zecea parte dintr - un deget . 6. ( În loc . ) În linie = în șir drept , în rând , în aliniere . 7. ( Livr . ) Rând de cuvinte într - o pagină scrisă . 8. Succesiune , serie a strămoșilor sau a descendenților ; filiație . 9. Sistem ( sau parte a unui sistem ) de fortificații , de adăposturi și de baraje militare destinate să întărească apărarea unui teritoriu , a unui punct strategic etc . 10. ( Adesea urmat de determinări care arată felul ) Ansamblu al instalațiilor și al rețelei de șine pe care circulă trenurile , tramvaiele sau metrourile ; porțiune delimitată dintr - o asemenea rețea . 11. Itinerar , traseu ( al unui serviciu de transport ) . 12. Ansamblu de fire , de cabluri etc . care fac legătura între două sau mai multe puncte . 13. ( ...
LIPCÁN , lipcani , s . m . Curier oficial ( turc sau tătar ) care făcea legătura între țările românești și Constantinopol sau în interiorul țării ; curier , ștafetă ( călare ) în timp de
LIPSCÁN , lipscani , s . m . Negustor care vindea pe piețele românești mărfuri aduse de la Lipsca . - Lipsca ( n . pr . = Leipzig ) + suf . -
LOGOFĂT , logofeți , s . m . 1. ( În evul mediu , în Țara Românească și în Moldova ) Titlu de mare dregător în ierarhia boierilor români , membru al sfatului domnesc ; persoană care deținea acest titlu . 2. ( Înv . ) Secretar , scriitor într - o cancelarie ; grămătic , diac , pisar , copist . 3. Vătaf ( la o moșie
LÚDE s . f . Denumire a unității de contribuabili în Țara Românească , alcătuită dintr - un număr variabil de
MAHMUDEÁ , mahmudele , s . f . Monedă turcească de aur , care a circulat în trecut și în țările românești și a cărei valoare a variat după