Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ELECTROMAGNETIC

 Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 83 pentru ELECTROMAGNETIC.

RADIOLOCAȚIE

RADIOLOCÁȚIE , radiolocații , s . f . Detectarea și determinarea poziției unui obiect ( în mișcare ) față de un reper , cu ajutorul unor fascicule de unde electromagnetice emise , și transformarea acestora în semnale vizibile după reflectarea lor de către obiectul detectat . [ Pr . : - di -

 

RADIOREPERAJ

RADIOREPERÁJ , radioreperaje , s . n . Procedeu de obținere a informațiilor privitoare la prezența , poziția , natura etc . diverselor obiecte cu ajutorul undelor electromagnetice . [ Pr . : - di -

 

RADIOTEHNIC

RADIOTÉHNIC , - Ă , radiotehnici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Ramură a tehnicii care se ocupă cu aplicațiile oscilațiilor și undelor electromagnetice de înaltă frecvență pentru transmiterea și recepționarea informațiilor . 2. Adj . Care ține de radiotehnică , privitor la radiotehnică . [ Pr . : - di -

 

RADIOTELEGRAFIE

RADIOTELEGRAFÍE s . f . Comunicație telegrafică prin unde electromagnetice ; telegrafie fără fir . [ Pr . : - di -

 

RADIOTRANSMISIUNE

RADIOTRANSMISIÚNE , radiotransmisiuni , s . f . 1. Transmitere la distanță prin unde electromagnetice a unor sunete , a unor semnale sau a unor imagini . 2. ( Impr . ) Transmisiune de radiodifuziune ; program transmis printr - un sistem de radiodifuziune . [ Pr . : - di - o - trans - mi - si -

 

RADIOUNDĂ

RADIOÚNDĂ , radiounde , s . f . ( Fiz . ) Undă electromagnetică cu lungimea cuprinsă între 10 km și 1 mm . [ Pr . : - di - o ] - Radio ^1 - + undă ( după engl . radio waves , germ .

 

RUMBATRON

RUMBATRÓN , rumbatroane , s . n . Aparat folosit pentru obținerea curenților de foarte înaltă frecvență , care dau unde electromagnetice și lungimi de undă de ordinul decimetrului și al

 

SELFINDUCȚIE

SELFINDÚCȚIE , selfinducții , s . f . ( Fiz . ) Inducție electromagnetică proprie ;

 

TELEFON

TELEFÓN , telefoane , s . n . 1. Telecomunicație în care se realizează convorbiri la distanță prin mijlocirea undelor electromagnetice propagate de - a lungul unor fire ; ansamblul instalațiilor necesare pentru acest scop . 2. Aparat prevăzut cu un transmițător și un receptor și care , legat de o instalație telefonică centrală , permite convorbiri la

 

TELEFONIE

TELEFONÍE s . f . Transmitere , de obicei bilaterală , la distanță a sunetelor ( transformate în unde electromagnetice ) cu ajutorul aparatelor de telefon , legate între ele prin cabluri

 

TELEGRAF

TELEGRÁF , telegrafe , ( 1 , 2 ) s . n . , telegrafi , ( 3 ) s . m 1. S . n . Telecomunicație care transmite la distanță semnale ( corespunzătoare literelor și cifrelor ) cu ajutorul unor aparate electromagnetice ; ansamblul instalațiilor necesare în acest scop . 2. S . n . ( Înv . ) Aparat situat pe înălțimi sau în turnuri de semnalizare , pentru transmiterea la distanță a unor semnale optice . 3. S . m . Nume dat unor plante erbacee ornamentale cu flori albe , mirositoare și cu tulpina agățătoare ajungând până la 5 - 6 metri ( Boussingaultia baselloides ) , sau cu florile mici , roz - purpurii și cu tulpina fragilă ( Tradescantia

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>