Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CHIMIC

 Rezultatele 401 - 410 din aproximativ 516 pentru CHIMIC.

POLUA

POLUÁ , poluez , vb . I . Tranz . A face ca aerul , apa , mediul de viață să devină nocive din cauza materiilor chimice reziduale , a deșeurilor industriale , a gazelor de eșapament etc . ; a vicia ; a

 

POLUAT

POLUÁT , - Ă , poluați , - te , adj . ( Despre aer , ape , mediul de viață ) Care a devenit nociv prin infectare cu materii chimice reziduale , cu deșeuri industriale , cu gaze de eșapament etc . [ Pr . : - lu - at ] - V.

 

POPULAȚIE

POPULÁȚIE , populații , s . f . 1. Totalitatea locuitorilor unei țări , ai unei regiuni , ai unui oraș etc . , poporație , poporime . 2. ( În sintagma ) Populație de stele = ansamblu de stele grupate după vechime , poziție , compoziție chimică etc . [ Var . : ( înv . ) populațiúne s .

 

PORFIRINĂ

PORFIRÍNĂ , porfirine , s . f . Substanță chimică naturală care formează structura de bază a hemoglobinei și a

 

POTASIU

... POTÁSIU s . n . 1. Element chimic din grupa metalelor alcaline , cu luciu metalic , alb - argintiu , asemănător cu sodiul , foarte reactiv , care se găsește în natură numai sub formă de combinații ; kaliu ...

 

PRASEODIM

... PRASEODÍM s . n . Element chimic

 

PRECIPITA

PRECIPITÁ , precípit , vb . I . 1. Tranz . și refl . A face să se desfășoare sau a se desfășura într - un timp mai scurt sau într - un ritm mai rapid decât cel obișnuit sau decât cel așteptat ; a ( se ) grăbi , a ( se ) zori . 2. Tranz . A provoca ( cu ajutorul unei reacții chimice ) depunerea unei substanțe dizolvate într - un

 

PRECIPITABILITATE

PRECIPITABILITÁTE s . f . Proprietate a unor substanțe ( chimice ) de a ( se ) putea precipita ( 2 ) . - Precipitabil + suf . -

 

PRECIPITANT

... PRECIPITÁNT , precipitanți , s . m . Produs chimic

 

PRIMAR

PRIMÁR , - Ă , primari , - e , adj . , s . m . I. Adj . 1. Inițial , primordial , originar ; p . ext . de prim grad , de primă importanță , de bază . 2. ( Despre elemente și compuși chimici ) Care are o singură valență satisfăcută de un anumit element sau radical . II. S . m . Reprezentant al conducerii centrale în orașe și comune , cu atribuții administrative . [ Var . : ( II , pop . ) primáre s .

 

PROMEȚIU

... PROMÉȚIU s . n . Element chimic

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>