Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru 2

 Rezultatele 3201 - 3210 din aproximativ 14398 pentru 2.

AMÂNA

... AMÂNÁ , am ? n , vb . I . Tranz . 1. A trece la îndeplinirea unei acțiuni într - un moment ulterior celui stabilit inițial . 2

 

AMĂGIT

... AMĂGÍT , - Ă , amăgiți , - te , adj . Înșelat ( II 1 ) , prostit ( 2

 

AMĂNUNȚI

... AMĂNUNȚÍ , amănunțésc , vb . IV . Tranz . ( Rar ) 1. A fărâmița , a mărunți . 2

 

AMĂNUNȚIT

... AMĂNUNȚÍT^2 , - Ă , amărunțiți , - te , adj . Care cuprinde multe amănunte ; detaliat ; ( înv . ) amănunt . V. amănunți . AMĂNUNȚÍT^1 s . n . Faptul de a amănunți . - V. amănunți ...

 

AMĂRÎ

... AMĂRÎ , amărăsc , vb . IV . Refl și tranz . A căpăta sau face să capete gust amar . 2

 

AMĂRĂCIUNE

... AMĂRĂCIÚNE , amărăciuni , s . f . 1. Mâhnire , tristețe ; amărâre . 2

 

AMĂREALĂ

... AMĂREÁLĂ , amăreli , s . f . 1. ( Proprietarea de a avea un ) gust amar ; amărăciune . 2. Mică plantă erbacee cu flori albastre , roșii sau ( rar ) albe , dispuse în raceme , cu fructe capsule , întrebuințată , pentru proprietățile sale expectorante , contra afecțiunilor pulmonare ( Polygala ...

 

AMALGAM

... AMALGÁM , amalgame , s . n . 1. Aliaj de mercur cu alt metal . 2

 

AMALGAMA

... AMALGAMÁ , amalgamez , vb . I . Tranz . ( Rar ) A alia mercurul cu un metal ; a prepara un amalgam ( 1 ) . 2

 

AMAN

... AMÁN interj . , subst . 1. Interj . ( Înv . ) Îndurare ! iertare ! 2. Subst . ( În expr . ) A fi ( sau a ajunge ) la aman = a fi ( sau a ajunge ) la mare ...

 

AMANDINĂ

... AMANDÍNĂ , amandine , s . f . 1. Prăjitură preparată din ciocolată și cremă ( de migdale ) . 2

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>