Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru 2

 Rezultatele 2461 - 2470 din aproximativ 14398 pentru 2.

ÎNGREUIA

... ÎNGREUIÁ , îngreuiez , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) face mai greu ; a ( se ) îngreuna . 2. Tranz . Fig . A face ca ceva să devină mai anevoios ; a îngreuna , a pricinui cuiva greutăți . [ Pr . : - gre - u ...

 

ÎNGREUNA

... ÎNGREUNÁ , îngreunez , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) face mai greu ; a ( se ) îngreuia , a ( se ) împovăra . 2. Tranz . Fig . A face ca ceva să devină anevoios , greu de îndeplinit ; a îngreuia . [ Pr . : - gre - u - . - Prez . ind . și : îngreún ...

 

ÎNGRIJI

... vb . IV . I. 1. Tranz . , intranz . și refl . A avea grijă de cineva sau de ceva , a purta de grijă cuiva . 2. Refl . ( Urmat de determinări introduse prin prep . " de " ) A - și procura ceva ( din vreme ) , a face pregătirile necesare . II. Refl . și ...

 

ÎNGRIJITOR

... ÎNGRIJITÓR , - OÁRE , îngrijitori , - oare , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . ( Rar ) Persoană care îngrijește pe cineva , care poartă cuiva de grijă . 2. S . m . și f . Persoană însărcinată cu menținerea curățeniei ( și supravegherea ) unei instituții , a unui imobil , a unei locuințe etc . 3 ...

 

ÎNGROȘA

... ÎNGROȘÁ , îngróș , vb . I . Refl . 1. ( Despre corpuri solide ) A deveni mai gros , mai voluminos . 2

 

ÎNGROPA

... a înhuma , a astruca . II. Tranz . și refl . 1. A ( se ) băga în pământ , a ( se ) acoperi cu pământ . 2

 

ÎNGURZIT

... ÎNGURZÍT , - Ă , îngurziți , - te , adj . ( Reg . ) Strâns , adunat în crețuri ( cu ajutorul unei sfori , al unei curelușe ) ; încrețit ^2

 

ÎNGUST

... ÎNGÚST , - Ă , înguști , - ste , adj . 1. Care are lățime mică ( în raport cu lungimea ) . 2

 

ÎNHĂMA

... hamurile pe cal sau pe alte animale de tracțiune ; a pune calul sau un alt animal de tracțiune în ham la un vehicul . 2

 

ÎNIERBA

... ÎNIERBÁ , înierbez , vb . I . Tranz . 1. A planta cu ierburi un teren sterp . 2

 

ÎNJUGA

... ÎNJUGÁ , înjúg , vb . I . 1. Tranz . A pune o vită ( mai ales boii ) la jug . 2

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>