Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru 2

 Rezultatele 1991 - 2000 din aproximativ 14398 pentru 2.

STRÂMB

... STRÂMB , - Ă , strâmbi , - e , adj . , adv . I. Adj . 1. ( Despre lucruri ) Care prezintă neregularități sau abateri de la forma normală , dreaptă ; diform . 2. Lăsat sau căzut într - o parte ; aplecat , înclinat . 3. Fig . Nedrept , injust , incorect . II. Adv . 1. Cu spatele încovoiat sau cu corpul aplecat într - o ...

 

STRÂNSĂTURĂ

... STRÂNSĂTÚRĂ , strânsături , s . f . ( Reg . ) 1. Strângere . 2. Strânsură ( I 1 ) . - Strâns ^2

 

STRÂNSURĂ

... STRÂNSÚRĂ , strânsuri , s . f . I. 1. Adunare , grămadă , mulțime ( strânsă la un loc ) ; strânsătură . 2. Plante erbacee care se culeg de pe câmp și se pun la păstrare ; recoltă ; nutreț . II. Apăsare , presare ; presiune . - Strâns ^2

 

STRĂBUN

... STRĂBÚN , - Ă , străbuni , - e , adj . s . m . și f . 1. Adj . Strămoșesc ; străvechi . 2. S . m . și f . Tatăl ori mama bunicului sau al bunicii , în raport cu strănepoții lor ; străbunic ( 1 ) , răzbunic , strămoș ( 2

 

STRĂBUNIC

... STRĂBUNÍC , - Ă , străbunici , - ce , s . m . și f . 1. Străbun ( 2 ) . 2

 

STRĂNEPOT

... OÁTĂ , strănepoți , - oate , subst . 1. S . m . și f . Copil al nepotului sau al nepoatei de fiu sau de fiică , considerat în raport cu străbunii ( 2 ) lui ; copil al nepotului de frate sau de soră , considerat în raport cu părinții unchilor și mătușilor lui . 2

 

STRAȘNIC

... STRÁȘNIC , - Ă , strașnici , - ce , adj . , adv . , s . m . I. Adj . ( Exprimă ideea de superlativ ) 1. Foarte bun , minunat ; foarte mare ; foarte puternic ; extraordinar , nemaipomenit . 2. Îngrozitor , înfiorător , înspăimântător ; grozav , cumplit , teribil . II. Adv . 1. ( Foarte ) tare , ( tare ) mult , teribil . 2. ( Legat de un adj . prin prep . " de " , exprimă raportul de superlativ ) Foarte , extraordinar , nespus . III. S . m . Specie de ferigă din regiunea montană ( Asplenium trichomanes ...

 

STRICAT

... STRICÁT^2 , - Ă , stricați , - te , adj . 1. ( Despre obiecte , unelte , mecanisme ) Care nu mai poate fi folosit , fiind defect , deteriorat . 2. ( Despre materii organice , îndeosebi despre alimente ) Alterat , descompus ; ( despre aer ) greu respirabil , încărcat de substanțe sau mirosuri neplăcute , nocive . 3. ( Despre înjghebări , construcții ) Dărâmat , surpat ...

 

STRICNI

... STRICNÍ^2 , stricnesc , vb . IV . Intranz . ( Rar ) A striga , a răcni . - Et . nec . STRICNÍ^1 , stricnesc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) 1. A ...

 

STRIDENȚĂ

... STRIDÉNȚĂ , stridențe , ( 2 ) s . f . 1. Însușirea de a fi strident . 2

 

STRIGA

... STRIGÁ , strig , vb . I . I. Intranz . 1. A scoate sunete puternice , țipete ; a răcni . 2. ( Despre animale și păsări ) A scoate sunete sau zgomote caracteristice speciei . II. 1. Tranz . A spune , a enunța ceva ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>