Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ROMÂNESC

 Rezultatele 181 - 190 din aproximativ 203 pentru ROMÂNESC.

SUTAȘ

SUTÁȘ , sutași , s . m . 1. ( În antichitate , mai ales la romani ) Comandant peste o sută de ostași ; centurion . 2. ( În sec . XVII , în Țara Românească ) Membru al unei bresle fiscale care plătea , singur sau împreună cu alții , o dare anuală de o sută de galbeni . - Sută + suf . -

 

TARAGOT

... TARAGÓT , taragoturi , s . n . Instrument muzical popular românesc

 

TARAPANA

TARAPANÁ , tarapanale , s . f . ( În evul mediu , în Moldova și în Țara Românească )

 

TARAPANGIU

TARAPANGÍU , tarapangii , s . m . ( În evul mediu , în Moldova și în Țara Românească ) Meșter care lucra într - o tarapana . - Tarapana + suf . -

 

TRĂIRISM

TRĂIRÍSM s . n . Curent în gândirea filozofică românească dintre cele două războaie mondiale , care , proclamând primatul instinctelor și al inconștientului asupra rațiunii , susținea că nu se poate ajunge la cunoașterea diferitelor aspecte și fenomene ale vieții decât prin trăirea mistică . [ Pr . : tră - i - ] - Trăire + suf . -

 

TREAPĂD

TREÁPĂD s . n . 1. Trap ( 1 ) . 2. Zgomot produs de mersul unui cal în trap sau de o persoană care calcă apăsat ; tropăit , tropăitură . 3. ( În evul mediu , în Țara Românească ) Taxă sau amendă percepută de la cei care nu - și plăteau datoriile sau de la cei care nu se înfățișau la procesele în care erau implicați . [ Var . : ( reg . ) treápăt s .

 

TROPĂITA

... TROPĂÍTA s . f . sg . art . Numele unui dans popular românesc

 

TROPOTITA

... TROPOTÍTA s . f . sg . art . Numele unui dans popular românesc

 

TULT

TULT , tulți , s . m . Veche monedă turcească și austriacă de argint care a circulat și în țările

 

VĂCĂRIT

VĂCĂRÍT s . n . Dare care se plătea în evul mediu în Țara Românească pentru fiecare cap de vită . - Vacă + suf . -

 

VĂTAF

VĂTÁF , vătafi , s . m . 1. ( În evul mediu , în Țara Românească și Moldova ) Supraveghetor al slugilor de la curtea unui boier sau de la o mănăstire ; logofăt . 2. Conducător al unui anumit grup de curteni , de slujbași sau de oșteni ai domniei . 3. P . gener . Persoană având sub ordinele sale un anumit număr de oameni ; conducător ,

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>