Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OAMENI

 Rezultatele 1531 - 1540 din aproximativ 1679 pentru OAMENI.

TĂCIUNAT

TĂCIUNÁT , - Ă , tăciunați , - te , adj . 1. ( Despre oameni sau despre părul , ochii , tenul lor ) Negru ca tăciunele ( 1 ) . 2. ( Despre unele cereale ) Atacat de tăciune ( 2 ) ;

 

TĂPĂLĂGOS

TĂPĂLĂGÓS , - OÁSĂ , tăpălăgoși , - oase , adj . ( Reg . ) 1. ( Despre oameni și animale ) Care are picioarele mari și un mers greoi ; tăpălog , tăpănos . 2. ( Despre plante ) Cu frunze mari , late . - Tăpălagă + suf . -

 

TĂUN

TĂÚN , tăuni , s . m . Nume generic dat unor insecte diptere asemănătoare cu muștele , de culoare brună , cu pete gălbui pe pântece , ale căror femele înțeapă vitele și omul pentru a se hrăni cu sângele lor , transmițând totodată boli virotice și

 

TĂVĂLEALĂ

TĂVĂLEÁLĂ , tăvăleli , s . f . 1. Bătaie , trânteală ; rostogolire . 2. Fig . ( În expr . ) A ( o ) duce ( sau ține ) la tăvăleală = a ) ( despre oameni ) a fi rezistent la eforturi fizice ; b ) ( despre lucruri ) a nu se strica ușor . - Tăvăli + suf . -

 

TĂVĂLITURĂ

... TĂVĂLITÚRĂ , tăvălituri , s . f . Loc cu iarba , florile sau cerealele culcate la pământ ( unde s - a tăvălit un om

 

TABĂRĂ

TÁBĂRĂ , tabere , s . f . 1. Loc ( întărit ) unde staționează trupele un timp mai îndelungat în vederea efectuării de exerciții practice pe teren cu efective de mari unități ; tabie ( 2 ) . 2. Așezare vremelnică în corturi . 3. Grup de care în mers sau în popas ; convoi . 4. ( Înv . ) Oaste ; p . ext . mulțime , gloată . 5. Grup de oameni opus altui grup ; grupare , asociație care luptă pentru o anumită

 

TACTICOS

TACTICÓS , - OÁSĂ , tacticoși , - oase , adj . ( Despre oameni și manifestările lor ) Cu măsură și socoteală , cumpănit , echilibrat ; cu mișcări

 

TALĂ

TÁLĂ , tale , s . f . ( Reg . ) Adunătură gălăgioasă de oameni ; ceată ,

 

TANGON

TANGÓN , tangoane , s . n . ( Mare ) 1. Catarg orizontal mobil , cu funii și scară , folosit pe timp de furtună pentru coborârea și urcarea oamenilor în și din barcă . 2. Drug de lemn fixat la un capăt pe bordaj , întrebuințat la legarea bărcilor lansate pe

 

TARE

TÁRE , tari , adj . , adv . I. Adj . 1. Care are o consistență solidă , care opune rezistență la apăsare și nu poate fi ușor pătruns , străbătut , desfăcut , despicat ; lipsit de moliciune , solid ; p . ext . trainic , durabil . 2. Care este lipsit de elasticitate , care nu se îndoaie ( decât cu greu ) , fără suplețe ; ( despre pânză sau obiecte de pânză ) scrobit , apretat . 3. ( Despre ființe sau părți ale corpului lor ) Care are forță sau rezistență fizică , voinic , robust , viguros , puternic . 4. ( Despre oameni și despre manifestările lor ) Care este în stare să reziste , să facă față încercărilor , cu voință fermă , energic , dârz , neclintit . 5. Care dispune de putere , de autoritate , care este stăpân pe o situație ; atotputernic . 6. ( Despre argumente ) Convingător , concludent ; clar , categoric . 7. ( Despre fenomene ale naturii ) Care se manifestă cu violență . 8. ( Despre sunete , zgomote ) Care este emis cu putere , care răsună până departe , se aude bine . 9. ( Despre aer ) Răcoros , rece , tăios ; p . ext . curat , ozonat . 10. ( Despre băuturi alcoolice ) Care are o concentrație mare de alcool . 11. ( Despre culori ) Bătător la ochi ; viu , puternic , intens , aprins . II. Adv . 1. Foarte , mult , extrem , teribil , grozav . 2. Cu forță , cu intensitate , cu putere . 3. ( Pe lângă verbe ca " a ...

 

TAXIOLOGIE

... TAXIOLOGÍE s . f . Disciplină orientată spre optimizarea acțiunilor umane prin aplicarea ciberneticii și a criteriilor rezultate din studiul stereotipului dinamic la om

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>