Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru P.

 Rezultatele 1421 - 1430 din aproximativ 2789 pentru P..

IRADIAȚIE

... IRADIÁȚIE , iradiații , s . f . Emisiune de raze de lumină , de căldură etc . de către un corp ; p

 

IRESPONSABIL

... IRESPONSÁBIL , - Ă , iresponsabili , - e , adj . ( Adesea substantivat ) Care este în situația de a nu putea răspunde de actele sale ( reprobabile ) ; p

 

ISCĂLITURĂ

... Numele unei persoane scris de ea însăși pe un act oficial , pe o scrisoare , pe o chitanță etc . ( pentru a le certifica ) ; semnătură ; p

 

ISCUSINȚĂ

... ISCUSÍNȚĂ , iscusințe , s . f . Îndemânare , dibăcie , pricepere ; p

 

ISLAM

... ISLÁM s . n . Religie monoteistă întemeiată , în sec . VII , de Profetul Mahomed și răspândită în Asia și Africa ; mahomedanism , islamism ; p

 

ISPAȘĂ

... ISPÁȘĂ s . f . ( Înv . ) Despăgubire , amendă plătită pentru stricăciunile făcute de vitele intrate pe un teren ( cultivat ) străin ; p

 

ISPITĂ

... ISPÍTĂ , ispite , s . f . 1. Ceea ce exercită o mare forță de atracție ; îndemn ( spre rău ) , ademenire , tentație , seducție ; p . ext . păcat . 2. ( Înv . ) Încercare , probă la care era supus cineva pentru a i se constata iubirea , răbdarea , credința etc . 3. ( Înv . ) Cercetare ...

 

ISPITI

... pune la încercare sau la o probă pe cineva sau sentimentele , caracterul cuiva . 3. ( Înv . și pop . ) A cerceta , a examina ; p

 

ISPITITOR

... ISPITITÓR , - OÁRE , ispititori , - oare , adj . 1. Care ispitește ; ademenitor , tentant ; p

 

ISPRAVĂ

... ISPRÁVĂ , isprăvi , s . f . 1. Faptă , treabă , acțiune dusă ( cu bine ) până la capăt , îndeplinită cu succes ; p

 

ISTORIOGRAF

... ISTORIOGRÁF , istoriografi , s . m . Persoană însărcinată , în trecut , în mod oficial , să scrie istoria unei epoci , a unei domnii etc . ; p

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>