Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OAMENI

 Rezultatele 1321 - 1330 din aproximativ 1679 pentru OAMENI.

RĂCNI

RĂCNÍ , răcnesc , vb . IV . Intranz . 1. ( Despre animale ) A scoate strigăte puternice și prelungi ; a rage , a mugi , a zbiera . 2. ( Despre oameni ) A scoate strigăte puternice ; p . ext . a vorbi răstit și tare , a se răsti ( la

 

RĂCORIT

RĂCORÍT , - Ă , răcoriți , - te , adj . 1. ( Rar ) Răcoros . 2. ( Despre oameni ) Care și - a potolit setea ; căruia nu - i mai este cald . 3. Fig . Calmat , potolit ;

 

RĂDĂCINOS

RĂDĂCINÓS , - OÁSĂ , rădăcinoși , - oase , adj . , s . f . 1. Adj . ( Despre plante ) Cu rădăcini mari sau mai multe . 2. S . f . ( La pl . ) Grup de plante cultivate pentru producerea rădăcinilor , care sunt utilizate în alimentația omului , în industrie sau ca furaje ; ( și la sg . ) plantă din acest grup . - Rădăcină + suf . -

 

RĂGUȘIT

RĂGUȘÍT , - Ă , răgușiți , - te , adj . Care vorbește sau strigă gros , dogit din cauza inflamării laringelui , a coardelor vocale ; hodorogit ; ( despre vocea oamenilor sau strigătul animalelor ; adesea adverbial ) îngroșat și slăbit . - V.

 

RĂPITOR

RĂPITÓR , - OÁRE , răpitori , - oare , adj . 1. ( Adesea substantivat ; despre oameni ) Care răpește pe cineva . 2. ( Despre animale ) Care prinde și consumă hrană de origine animală , de obicei vie . 3. Fig . Care vrăjește , captivează ; fermecător , încântător . - Răpi + suf . -

 

RĂSCRĂCĂRAT

RĂSCRĂCĂRÁT , - Ă , răscrăcărați , - te , adj . ( Pop . ; despre picioare ) Depărtat ( în mod dizgrațios ) unul de altul , în lături ; ( despre oameni ) cu picioarele depărtate unul de altul ; crăcănat , crăcit . [ Var . : răscăcărát , - ă , adj . ] - V.

 

RĂSCRUCE

... s . f . 1. Loc unde se încrucișează sau de unde se separă două sau mai multe drumuri ; răspântie . 2. Fig . Moment hotărâtor în viața unui om , a unui popor etc . ; cotitură . 3. Parte a carului de care se prind șleaurile . 4. Cruce de lemn care împarte o ...

 

RĂSUNET

RĂSÚNET , răsunete , s . n . 1. Sunet puternic ( prelungit prin ecou ) ; p . gener . sunet ; zgomot . 2. Fig . Impresia puternică pe care o face un lucru asupra oamenilor , interes profund și larg pe care îl deșteaptă un eveniment . - Răsuna + suf . -

 

RĂZBIT

RĂZBÍT , - Ă , răzbiți , - te , adj . 1. ( Despre piedici , obstacole etc . ) Peste care s - a trecut , care a fost depășit ( cu efort mare ) . 2. ( Despre oameni ) Care este biruit , copleșit de durere , de greutăți

 

RĂZNI

RĂZNÍ , răznesc , vb . IV . Refl . ( Pop . ; despre vite ) A se pierde , a se depărta de cârd sau de turmă ; ( despre oameni ) a se despărți , a se izola de ai săi ; a se

 

RAȚIE

... RÁȚIE , rații , s . f . 1. Cantitate de hrană pe care trebuie să o consume un om sau un animal într - un timp determinat și care conține toate substanțele necesare desfășurării funcțiilor vitale ale organismului . 2. Număr constant care se adaugă la ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>