Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ROMÂNESC
Rezultatele 111 - 120 din aproximativ 203 pentru ROMÂNESC.
MUMBAȘÍR , mumbașiri , s . m . ( În evul mediu , în Țară Românească și în Moldova ) Slujbaș însărcinat cu încasări și cu execuții fiscale . [ Var . : bumbașír s .
NARGHELEGÍU , narghelegii , s . m . Slujbaș la curtea domnească din țările românești care pregătea domnului
NÁVLU , navluri , s . n . Chirie plătită pentru folosirea unui vas de transport ( aparținând unui proprietar particular ) ; costul transportului pe apă al persoanelor sau al mărfurilor ; spec . ( în forma navlon ) taxă care se percepea în țările românești pentru transportul pe Dunăre . [ Var . : navlón s .
NAZÂR , nazâri , s . m . 1. Înalt funcționar turc , șef al unui departament în guvernul Imperiului Otoman ; guvernator ( turc ) al unui oraș . 2. Slujbaș de rang superior în administrația țărilor românești ; căpetenie peste vătafii plaiurilor ; supraveghetor , administrator . 3. Vătaf de țigani ( domnești ) . [ Var . : nazír s .
... NEROMÂNÉSC , - EÁSCĂ , neromânești , adj . ( Despre modul de exprimare , de pronunțare al cuiva ) Care este greșit din punctul de vedere al limbii române . Construcție neromânească . - Ne - + românesc
OBORÓC , oboroace , s . n . 1. ( În evul mediu , în Țara Românească și în Moldova ) Danie . 2. Măsură de capacitate de 44 sau de 22 de ocale , folosită în trecut . 3. Coș de nuiele fără fund cu care se prind peștii . [ Var . : obróc s .
OHÁBĂ , ohabe , s . f . ( Înv . ) 1. Moșie ( ereditară ) inalienabilă , scutită de impozite și de prestații . 2. Denumire a imunității boierești și mănăstirești în evul mediu , în Țara
OIERÍT^1 s . n . Dare în natură sau în bani percepută în evul mediu , în Țara Românească asupra oilor ; impozit plătit pentru pășunatul oilor . [ Pr . : o - ie - ] - Oaie + suf . - ărit . OIERÍT^2 s . n . Creșterea oilor ; p . ext . păstorit ; oierie ^2 . [ Pr . : o - ie - ] - Oier + suf . -
OLÁN^2 , olane , s . n . 1. Piesă de argilă arsă , de obicei de formă semicilindrică , folosită pentru executarea învelitorilor la acoperișurile unor clădiri . 2. Tub de argilă arsă , din care se fac canale de scurgere a apei , coșuri pentru fum etc . [ Var . : olánă s . f . ] - Ol + suf . - an . OLÁN^1 , olani , s . m . Monedă de aur olandeză care a circulat până în sec . XIX și în țările românești . - Et . nec . Cf . %Olan [
ORTODOXÍSM s . n . 1. Religia creștină ortodoxă . 2. Calitatea de a fi ortodox ( 2 ) . 3. Doctrină literară și ideologică românească din perioada interbelică ; înclinare spre cultivarea temelor și motivelor religioase ortodoxe . - Ortodox + suf . -
PÂLC , pâlcuri , s . n . 1. ( De obicei urmat de determinări introduse prin prep . " de " , care arată felul , componența ) Grup mic și neorganizat de oameni : p . ext . grup de păsări , de animale , ( rar ) de plante sau de lucruri . 2. ( Înv . ) Unitate militară la sfârșitul evului mediu , în Moldova și în Țara Românească . corespunzătoare unui regiment , formată dintr - un anumit număr de ostași ; stol ,